• 68% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani vor vot obligatoriu.
  • Tinerii spun că își doresc legitimitate în societatea modernă.
  • Cei mai entuziaști susținători: 74% din electorat PSD-PNL, iar 68% din AUR.

Prezența scăzută, din ultimii ani, la vot în alegeri se pare că a produs o schimbare în atitudinea românilor, în special a tinerilor. Dacă în urmă cu 10 ani, mai puțin de jumătate din români erau de acord cu votul obligatoriu, acum sondajele vorbesc de o schimbare totală de atitudine.

Astăzi, aproape două treimi din populație ar fi de acord cu votul obligatoriu, în special tinerii. Ei cred că doar dacă vin mai mulți oameni la vot se pot schimba lucrurile în bine.

Dacă în urmă cu 10 ani, mai puțin de jumătate dintre români (45%) erau de acord cu votul obligatoriu, astăzi aproape două treimi din populație (62%) susțin introducerea votului obligatoriu în ideea că dacă vin mai mulți oameni la vot se pot schimba lucrurile în bine.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Este o creștere semnificativă care reflectă un interes mai ridicat față de procesele democratice, precum și o înțelegere a faptului că fără o prezență ridicată la vot, legitimitatea conducătorilor și progresul în societate sunt imposibile.

Susținători mai entuziaști ai votului obligatoriu sunt alegătorii PSD-PNL (74%) și ai AUR (68%), iar într-o măsură ușor mai redusă alegătorii ADU (58%).

De asemenea, oarecum surprinzător și disonant comparativ cu ratele de prezență la vot mai scăzute, tinerii cu vârsta de 18-29 susțin în proporții mai mari votul obligatiu (68%), comparativ cu celelate categorii de vârstă.”

62.2% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu deoarece dacă vin mai mulți oameni la vot se pot schimba lucrurile în bine (față de 44.6% în 2014).

La polul opus, 35.6% sunt împotriva votului obligatoriu deoarece actuala clasă politică nu poate schimba lucrurile în bine (față de 41.7% în 2014).

Ponderea non-răspunsurilor este 2.2% (față de 13.6% în 2014).

Citește și