- General (rezervă) Dorin Toma: Soldatul este ultimul pe grila de salarizare, la muncitor necalificat.
- Șeful Apărării va câștiga cu 4.000 de lei mai puțin decât un deputat.
- După SAFE, militarii rămân tot cu Kalașnikovul sovietic.
Punerea sub acuzare a șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a scos în evidență nu doar luptele interne din Ministerul Apărării, ci și faptul că, în aceste conflicte, nimeni nu mai apără interesele soldaților, cei care intră în tranșee să ne apere.
Conform DNA, marea faptă de corupţie a şefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, este că „ar fi înlesnit emiterea şi semnarea de către generalul-locotenent Berdilă Iulian, locţiitorul pentru operaţii şi instrucţie al Şefului Statului Major al Apărării, a unei solicitări adresate Ministerului Educaţiei şi Cercetării, privind suplimentarea locurilor de la buget pentru Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti.” Cu alte cuvinte, i-a cerut unui subordonat să întocmească o adresă oficială, scrie Monitorul Apărării și Securității.
DNA mai spune că astfel şi-a depăşit limitele „atribuţiilor conferite de legislaţie, în condiţiile în care, solicitarea în cauză era atributul exclusiv al Direcţiei Generale Management Resurse Umane, structură centrală în cadrul M.Ap.N.”
Tot DNA mai spune că „înscrisul oficial emis în condiţiile mai sus descrise ar fi determinat luarea deciziei pentru suplimentarea cu un număr de 20 de locuri de la buget, prin promovarea candidaţilor admişi iniţial pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate.”
Dar ce să vezi, chiar rectorul UNEFS, Marius Stoica, vine cu precizări, la solicitarea Ştirilor TVR, despre cazul Gheorghiţă Vlad şi acuzaţiile de corupţie care i se aduc şi spune că nu a vorbit cu acesta şi el a făcut solicitarea de suplimentare: „Eu am făcut acest lucru (solicitare suplimentare) chiar în timpul sesiunii în care, după prima probă practică, aşa este la universităţile vocaţionale am avut un număr de 589 de candidaţi pe 168 de locuri. Nimeni nu s-a aşteptat ca la noi, la Universitate, la acest program, să fie aşa de mulţi candidaţi. Şi am vrut să îi ajutăm să putem să creştem cifra şi am făcut o solicitare suplimentară prevăzută de lege, în termene, asta se poate verifica, cu aprobarea Consiliului de Administraţie, deci nu am făcut-o eu personal, cu 50 de locuri. Iar ministerul, prin semnătura domnului ministru, cu adresă, am aici în faţă documentele, ne-au suplimentat cu 20 de locuri pentru programul de licenţă.”
Şi atunci care este vina generalului Vlad? El i-a cerut unui subordonat să trimită o adresă oficială, chiar dacă acest lucru trebuia făcut de Direcţia generală management resurse umane, care oricum nu a produs efecte, deoarece rectorul UNEFS a făcut din proprie iniţiativă acest lucru, cu aprobarea Consiliului de Administraţie.
Un alt lucru suspect în ancheta DNA este ridicat de Toni Neacşu, fost membru CSM, într-o postare pe Facebook, care spune că regula DNA este să nu spună numele şi funcţia persoanelor anchetate, mai puţin când „faptele pentru care este urmărită penal afectează capacitatea de exercitarea a funcţiei publice”. (Art. 28 alin 4 din respectiva Hotărâre a CSM).
Aceasta înseamnă că procurorul de caz sau conducerea DNA au apreciat că faptele pentru care este cercetat şeful de stat major al armatei îi afectează acestuia capacitatea de exercitare a acestei funcţii. Altfel spus, faptele sunt atât de grave şi evidente încât publicul trebuie să ştie chiar în acest stadiu incipient al urmăririi penale că şeful militar al armatei are probleme de natură penală.”
Surse din rândul anchetatorilor au precizat pentru Euronews România că generalul Gheorghiţă Vlad l-ar fi ajutat astfel pe generalul Mihai Şomordolea, care a fost secretar al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) până la sfârşitul lunii ianuarie 2026, când a demisionat după 10 ani.
Conform altor surse, dosarul ar fi fost întocmit în baza sesizării din oficiu, iar informaţiile ar fi fost transmise de serviciul secret al Ministerului Apărării. Direcţia generală de informaţii a apărării, condusă de generalul Petru Băiceanu, este una dintre cele mai opace instituţii din România, dar de fiecare dată când participa la acţiuni penale informa public şi rolul acesteia, mai puţin de această dată.
De asemenea, Petru Băiceanu a avut tensiuni cu ministrul USR-ist Ionuţ Moşteanu care ar fi vrut să-l schimbe după scandalul cu militarii care au luptat cu mercenarul Potra, conform unor articole apărute în presă.
Totodată, e posibil ca supărarea să fi venit de la Direcţia generală management resurse umane, condusă de generalul-locotenent George Spiridonescu, care ar fi trebuit să întocmească respectiva scrisoare, peste care a trecut şeful Apărării.
Am căutat biografiile generalilor Băiceanu şi Spiridonescu pe site-ul MApN, dar nu le-am găsit.
Vedem presiunea la care este supus, liderul PSD Sorin Grindeanu îi cere demisia, acelaşi Grindeanu care a intrat în istorie ca singurul premier demis de propriul partid prin moţiune de cenzură, şi sunt mijloace de presă care au scris încă de miercuri că şi-ar fi semnat raportul de trecere în rezervă.
