Bodog, despre furnizorii de imunoglobuline amendaţi: Au format un cartel prin care au blocat accesul românilor la medicamente esențiale

• „Atitudinea companiilor furnizoare de imunoglobuline amendate Consiliul Concurenţei trebuie „aspru pedepsită” pentru că acestea „au periclitat, uneori cu consecinţe fatale, vieţile pacienţilor.”
• „Consiliul Concurenţei descoperă acum ceea ce am semnalat şi în 2017 şi în 2018: anumite firme străine au format un veritabil cartel prin care au blocat accesul pacienţilor români la anumite medicamente esenţiale!”

Atitudinea companiilor furnizoare de imunoglobuline amendate Consiliul Concurenţei trebuie „aspru pedepsită” pentru că acestea „au periclitat, uneori cu consecinţe fatale, vieţile pacienţilor”, afirmă fostul ministru al Sănătăţii Florin Bodog.

„Consiliul Concurenţei descoperă acum ceea ce am semnalat şi în 2017 şi în 2018: anumite firme străine au format un veritabil cartel prin care au blocat accesul pacienţilor români la anumite medicamente esenţiale! Toate astea, pentru ca ei să plătească taxe mai mici”, transmite Florian Bodog.

El a fost în acea perioadă ministru al Sănătăţii.

„La momentul acela eram ministru al Sănătăţii şi am afirmat în spaţiul public că era extrem de ciudat faptul că, deşi existau contracte ferme şi acorduri clare de livrare, niciuna dintre firme nu şi-a respectat obligaţiile. Nu cred că are rost să vă amintesc ce s-a scris atunci despre mine, ca urmare a acelor declaraţii. Consider şi acum, la fel ca şi atunci, că această atitudine a companiilor trebuie aspru pedepsită – indiferent despre numele acestora şi indiferent de ce medicamente au blocat – nu doar din punct de vedere al legii concurenţei, dar mai ales din punct de vedere al faptului că aceste practici au periclitat, uneori cu consecinţe fatale, vieţile pacienţilor”, conchide senatorul PSD Florian Bodog.

Consiliul Concurenţei a sancţionat cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţia reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA (Belgia) cu amenzi în valoare totală de 353.393.694 lei (aprox. 71 milioane euro).

În urma investigaţiei, declanşate în 2018, autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2015-2018, cele cinci companii au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. În acest fel, companiile urmăreau să îşi creeze un avantaj comercial, respectiv ameliorarea marjelor de profit.

Consiliul Concurenței a sancționat 5 companii

Limitarea accesului pe piaţă sau înţelegeri în ceea ce priveşte preţul trebuie să fie sancţionate conform legii, a pus ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, după ce Consiliul Concurenţei a sancţionat cinci companii farmaceutice furnizoare de imunoglobulină.

„O să studiez. Nu cunosc detaliile acestui dosar. Dacă vreţi, trebuie văzut punctul de vedere al acestui Consiliului Concurenţei. Nu ştiu care e şi punctul de vedere al companiilor care au fost supuse acestei sancţiuni. În mod evident limitarea accesului pe piaţă sau înţelegeri în ceea ce priveşte preţul sau care nu exced cadrului legal trebuie să fie sancţionate conform legii”, spune ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Consiliul Concurenţei a sancţionat cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţia reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA (Belgia) cu amenzi în valoare totală de 353.393.694 lei (aprox. 71 milioane euro).

În urma investigaţiei, declanşate în 2018, autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2015-2018, cele cinci companii au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. În acest fel, companiile urmăreau să îşi creeze un avantaj comercial, respectiv ameliorarea marjelor de profit.