CCR a decis că majorarea punctului de pensie cu 40%, în forma PSD, este neconstituțională

CCR decide că legea care interzice referirele la identitatea de gen în școli este neconstituțională Sursa: Mediafax Foto
  • Curtea Constituțională a emis un comunicat oficial în care arată că a admis sesizarea de neconstituționalitate depusă de Guvernul Orban la legea care ar fi mărit pensiile cu 40%.
  • Comunicatul oficial contrazice informația inițială publicată pe surse.

UPDATE. În cadrul procedurii de reexaminare, CCR arată că revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, valoarea punctului de pensie.

Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1-6 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

„În motivarea soluţiei de admitere, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele:
– art.I pct.8 din legea criticată abrogă art.42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020 [care prevede o valoare a punctului de pensie de 1442 lei], ceea ce nu înseamnă, însă, o repunere în vigoare a art.86 alin.(2) lit.b) din Legea nr.127/2019, în forma sa iniţială [care prevedea o valoare a punctului de pensie de 1775 lei]. Astfel, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-ar fi creat un vid legislativ în privinţa valorii punctului de pensie. Abrogarea pură şi simplă a art.42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020, fără indicarea valorii punctului de pensie prin modificarea corespunzătoare a art.86 alin.(2) lit.b) din Legea nr.127/2019, ar fi generat o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative chiar a valorii punctului de pensie, ceea ce este contrar art.1 alin.(5), în componenta sa privind securitatea juridică, raportat la art.47 alin.(2) din Constituţie. Aşadar, viciul de neconstituţionalitate constatat de Curte priveşte exclusiv Legea de aprobare a O.U.G. nr.135/2020, şi nu ordonanţa. În cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, valoarea punctului de pensie stabilită prin art.42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020. – art.I pct.9 din legea criticată abrogă art.43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020 [care amână creşterea drepturilor salariale ale cadrelor didactice pentru 1 septembrie 2021], ceea ce nu înseamnă, însă, o repunere în vigoare a art.38 alin.(4 ind.1) din Legea-cadru nr.153/2017, în redactarea dată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2018 [care stabilise creşterea drepturilor salariale ale cadrelor didactice pentru 1 septembrie 2020]. Astfel, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-a fi ajuns la o situaţie incertă cu privire la etapizarea creşterii drepturilor salariale pentru personalul didactic. Abrogarea pură şi simplă a art.43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020, fără indicarea etapelor de creştere a drepturilor salariale pentru personalul didactic prin modificarea corespunzătoare a art.38 alin.(4 ind.1) din Legea-cadru nr.153/2017, ar fi generat o situaţie juridică confuză, ceea ce este contrar art.1 alin.(5), în componenta sa privind securitatea juridică, raportat la art.41 din Constituţie. Aşadar, viciul de neconstituţionalitate constatat de Curte priveşte exclusiv Legea de aprobare a O.U.G. nr.135/2020, şi nu ordonanţa. În cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, etapizarea creşterii drepturilor salariale pentru personalul didactic stabilită prin art.43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020”, transmite CCR.

Totodată, cu unanimitate de voturi, CCR a admis sesizarea de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, întrucât încalcă principiul bicameralismului. Este vorba despre legea care elimina dispoziţia potrivit căreia mandatele rectorilor erau limitate la două mandate succesive, acestea putând fi astfel reînnoite fără nicio limită.

„De asemenea, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 este constituţională în raport cu criticile formulate. Legea criticată reglementează exclusiv măsuri de ordin tehnic, iar nu creşterea sau diminuarea punctului de pensie, această problematică nefăcând obiectul acestei sesizări, ci a celei de la pct.I-A) din prezentul comunicat. De altfel, conform jurisprudenţei constante a Curţii, aprecierea caracterului suficient sau nu al resurselor bugetare reprezintă o problemă exclusiv de oportunitate politică, şi nu de constituţionalitate, astfel că aceasta excedează competenţei Curţii Constituţionale”, anunţă CCR.


Judecătorii CCR au respins, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la legea pentru aprobarea rectificării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, care prevăd, printre altele, majorarea cu 40% a punctului de pensie, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

Judecătorii CCR au respins obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nrt.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, obiecție formulată de Guvernul României.

„Legea e constituțională. Această lege nu reglementează creșterea pensiilor, ci doar asigurarea fondurilor bugetare”, au precizat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

Principala modificare adusă de parlamentari proiectului Guvernului a fost revenirea la majorarea punctului de pensie cu 40%, la propunerea PSD. Florin Cîțu, ministru de Finanțe la acea vreme, anunța că PNL va ataca la CCR legea.

„Ceea ce se întâmplă astăzi în Parlamentul României este act de agresiune la stabilitatea economiei României. Toți se uiță și văd cum o grupare vrea să arunce țara în aer. Ne vom opune și le garantăm românilor că nu vom arunca România în aer”, afirma Florin Cîțu.

Cea mai importantă modificare se referă la abrogarea articolului care prevedea creșterea pensiilor cu doar 14% de la 1 septembrie 2020.

Comisiile au mai adoptat un amendament, propus tot de PSD, care prevede majorarea sumelor repartizate unităților administrativ-teritoriale cu 1 miliard de lei, în timp ce pentru municipiile reședință de județ se alocă suplimentar 500 de milioane de lei, urmând să fie repartizați în mod egal indiferent de culoarea politică a administrației locale.

Ludovic Orban spunea că bugetul „nu îşi mai poate permite nicio creştere a cheltuielilor în momentul de faţă” şi a făcut apel la toate partidele politice să nu sprijine în Parlament raportul comisiilor de specialitate privind rectificarea bugetară.