- Zelenski a ajuns în București. Este prima sa vizită după summit-ul de la Granada.
- Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au susținut declarații de presă la Cotroceni.
- Cei doi șefi de stat au semnat o declarație comună care arată cadrul principal de cooperare.
Zelenski a ajuns în București. Este prima sa vizită după summit-ul de la Granada.
Sergiu Mișcoiu, analist politic, spune că această vizită survine într-un moment delicat, nu al relațiilor dintre România și Ucraina în mod special și direct, ci al fazei războiului, începutul operațiunilor hamasieste, un colac de salvare pentru Rusia. „O parte a atenției occidentalilor se va îndrepta către ceea ce se întâmplă în Israel și cu Gaza și Rusia încearcă să speculeze existența acestei neatenție Occidentului, ceea ce cu siguranță Zelenski știe că se va întâmpla.
Sergiu Mișcoiu: „Aderarea Ucrainei la NATO este importantă, pentru că acest lucru ar schimba raportul de forțe între și vest și ar consolida poziția strategică a României în sânul Uniunii. Fără să ne îmbătăm cu apă rece, trebuie să recunoaștem că această aderare nu va avea loc mâine.”
„Toate eforturile pe care România le face vor fi în direcția facilitării negocierilor posibile de aderare și crearea unui regim special a unei rude mai rapide pentru derularea acestora. Însă nu va fi posibilă o aderare imediată. Deci cred că suntem printre cei care susținem aderarea celor două state atunci când condițiile vor fi îndeplinite, ceea ce nu se va întâmpla în niciun caz în viitorul foarte apropiat”, a spus Sergiu Mișcoiu, la Aleph News.
Citește și:
- VIDEO. Atacurile aeriene din Gaza vizează infrastructura folosită de Hamas. Gruparea promite că va ucide israelienii capturați dacă atacurile vor viza civili fără avertismente
- Volodimir Zelenski a semnat o declarație comună cu președintele Klaus Iohannis: „Trebuie să facem tot posibilul ca Rusia să nu poată transforma zona dunăreană sau a Mării Negre în una moartă”
- Muzeul Ororilor Comunismului organizează vernisajul expoziţiei lui Sever Petrovici-Popescu, intitulată „Miopie istorică”. Ce afli despre deportările din Bărăgan din 1951