• Decizia Curții Supreme a fost de 6-3 în favoarea imunității, luată în mare parte pe considerente ideologice.
• Formularea Curții Supreme se referă la ”puterile centrale”, deci nu în mod universal la toate actele președintelui.
• Președintele nu are imunitate pentru actele sale complet private, adică ”neoficiale”, care nu decurg din calitatea sa de președinte.

Pe 1 iulie, Curtea Supremă a Statelor Unite a decis că Donald Trump beneficiază de imunitate pentru acțiunile sale din trecut, pe baza Constutiției. Trump a reacționat imediat, spunând că este o mare victorie. Însă lucrurile nu sunt chiar atât de clare, dezbaterile juridice sunt încă intense pe acest subiect.

De ce nu este clară decizia Curții Supreme?

Deși această decizie a Curții Supreme a fost luată pe 1 iulie, ea a ajuns din nou în fața unui judecător teritorial, judecătoarea Tanya Chutkan din Washington, D.C. Practic, ea trebuie să interpreteze decizia Curții Supreme, deoarece aceasta nu este deloc clară, ci este plină de ambiguități.

Curtea Supremă a decis ca aceste puteri ale președintelui să fie împărțite în trei categorii: puterile centrale constituționale ale președintelui, care includ grațierile și statutul de comandant al forțelor armate ale SUA. Acestea beneficiază de imunitate totală, deci orice decizie a președintelui actual sau anterior al Statelor Unite, în aceste domenii, cum ar fi grațierea sau deciziile privind forțele armate, va fi sub tutela imunității complete.

Apoi, va exista o imunitate parțială pentru orice alte acțiuni și decizii ale președintelui actual sau anterior al Statelor Unite, care nu fac parte din domeniul puterilor centrale constituționale. Practic, acestea reprezintă toate deciziile luate în general de un președinte al Statelor Unite.

Ultima categorie cuprinde acțiunile și deciziile private, deci neoficiale, ale președintelui. Acestea nu beneficiază de imunitate, deci speranțele lui Donald Trump privind acțiunile penale pornite împotriva sa probabil că intră sub incidența acestei a treia categorii de acțiuni private, deci neoficiale, și astfel nu vor beneficia de imunitate. Însă, toate acestea trebuie decise de către judecătoarea Tanya Chutkan din Washington, D.C.

Ce consecințe poate să aibă această dezbatere?

Nu este vorba doar de dezbatere, ci și de un mini-proces care ar trebui să înceapă după ce Tanya Chutkan va lua decizia și va interpreta aceste ambiguități ale Curții Supreme. Cercetătorii domeniului constituțional spun că ambiguitățile nu au fost întâmplătoare, tocmai pentru ca instanța să nu-și asume o responsabilitate prea mare. Având în vedere că urmează alegerile prezidențiale în noiembrie, dacă acest proces va începe undeva în septembrie sau chiar octombrie, acest lucru ar putea perturba procedurile oficiale pentru desfășurarea alegerilor prezidențiale în Statele Unite și ar putea avea un efect pozitiv sau negativ asupra lui Donald Trump, în funcție de cum vor interpreta alegătorii dacă această acțiune este o procedură politică împotriva lui sau una juridică.

Citește și

• Cum va arăta ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024
• Rusia începe „operațiunea anti-terorism” după incursiunea ucraineană în regiunile de frontieră
• Elevii români fac prea multă matematică. Florin Colceag: „Schimbarea modului de predare este esențială”