- Creșterea recentă a ratelor dobânzilor sugerează că o redresare este posibilă, dar aceasta ar putea însemna, de asemenea, decizii mai dificile în privința cheltuielilor.
- Sistemul Federal de Rezerve al SUA își propune menținerea ratei dobânzii pe termen scurt aproape de zero.
- Ratele scăzute ale dobânzii vor determina marja de împrumuturi și cheltuieli ale guvernului.
În timp ce Washingtonul dezbate dimensiunea unui nou plan de salvare economică, piața de obligațiuni arată că o accelerare semnificativă atât a creșterii, cât și a inflației în anii următori pare mult mai probabilă astăzi decât părea acum câteva săptămâni, scrie The New York Times.
Aceasta ar fi, în mare parte, o veste bună, sugerând o recuperare rapidă a economiei. Ratele dobânzilor rămân foarte scăzute, chiar și pentru titlurile pe termen lung. Prețurile obligațiunilor implică faptul că inflația va fi în concordanță cu obiectivul Rezervei Federale, de creștere anuală a prețurilor de consum, de doar 2%.
Dar creșterea ratelor a marcat sfârșitul unei perioade de câteva luni în care împrumuturile au fost în esență gratuite și păreau a rămâne așa o perioadă nedeterminată încă, în viitor. Pentru administrația Biden și Rezerva Federală, aceasta ar însemna că etapa ușoară a crizei se încheie, iar de acum încolo vor apărea probleme mai mari. În special, înseamnă că dezavantajul unei politici proaste, cum ar fi cheltuielile federale care nu generează prea multă activitate economică, este mai mare decât era în luna decembrie.
Randamentul obligațiunilor Trezoreriei pe 10 ani – rata pe care guvernul Statelor Unite trebuie să o plătească pentru a împrumuta bani timp de un deceniu – a fost luni de 1,37 %, scăzută, ținând cont de standardele istorice, dar cu mult peste cea mai recentă valoare recentă, de 0,51 %, în august și 0,92 %, la sfârșitul lui decembrie. Aceste rate mai mari ale Trezoreriei implică, în general, rate mai mari ale creditelor ipotecare și costuri mai mari de împrumut ale întreprinderilor.
Rata dobânzii ajustată la inflație, pe care trezoreria Statelor Unite trebuie să o plătească pentru a împrumuta bani timp de 30 de ani a fost negativă pentru o mare parte a anului trecut, ceea ce înseamnă că guvernul va plăti investitorilor mai puțin, în termeni ajustați la inflație, decât s-a împrumutat.
Asta e deosebit de surprinzător, având în vedere că reprezentanții Sistemului Federal de Rezerve al SUA au declarat în repetate rânduri că se așteaptă ca ținta ratei dobânzii pe termen scurt, pe care o controlează, să fie pentru ceva timp aproape de zero, iar investitorii în obligațiuni se bazează pe asta.
Ceea ce se întâmplă acum, când ratele pe termen lung cresc, în timp ce ratele pe termen scurt se mențin, este opusul unei „inversiuni a curbei randamentului”, care anunță apariția unei recesiuni. Situația actuală ar prezice deci o creștere economică mai rapidă.
Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a subliniat faptul că ratele scăzute ale dobânzii, care mențin serviciul datoriei scăzut, determină marja de împrumuturi și cheltuieli ale guvernului.
Asta înseamnă că pe măsură ce randamentele obligațiunilor cresc în continuare și odată cu acestea și estimările privind inflația, cu atât mai limitat va fi și potențialul de cheltuieli al administrației Biden. Congresul lucrează acum la un pachet de ajutor pentru pandemie de 1,9 trilioane de dolari, pe care liderii democrați speră să îl adopte în martie, după care prevăd un plan de infrastructură la scară largă.
Decalajul dintre prețul obligațiunilor obișnuite și al celor protejate împotriva inflației, la închiderea de vineri a bursei, arată că indicele prețurilor de consum este de așteptat să crească cu 2,29 la sută pe an în următorii cinci ani și cu 1,99 la sută pe an pentru următorii cinci ani după aceea. Sistemul Federal de Rezerve al SUA își propune o inflație anuală de 2%, măsurată printr-un alt indice, care tinde să fie ceva mai scăzut, ceea ce înseamnă că așa-numitele praguri de rentabilitate sunt, în general, în concordanță cu obiectivele băncii centrale.
Creșterea ratelor de până acum este, în esență, un semn optimist că după pandemie economia va marca sfârșitul unei lungi perioade de creștere lentă.