- Grecia se confruntă cu o urgență a copiilor refugiați, numărul minorilor neînsoțiți crescând semnificativ în 2024.
- Organizațiile neguvernamentale cer măsuri urgente pentru crearea unor locuri sigure de cazare.
- Autoritățile grecești promit soluții, dar depind de finanțare.
Grecia se confruntă cu o „urgență a copiilor” în contextul în care numărul minorilor neînsoțiți care ajung în țară crește rapid, iar îngrijorările legate de lipsa „zonelor sigure” în care aceștia să fie cazați sunt tot mai mari. Conform Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), în 2024 numărul minorilor care au ajuns în Grecia a crescut semnificativ, cu o dublare față de anul trecut, iar în noiembrie au fost înregistrate aproximativ 13.000 de copii care au ajuns în țară pe cale maritimă. Mulți dintre acești copii provin din zone afectate de conflicte, cum ar fi Siria și Egipt, și au ajuns în Grecia printr-o nouă rută de trafic de migranți din Libia spre Creta, scrie The Guardian.
Organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) din Grecia și din întreaga Europă, precum „Save the Children” și „The Home Project”, care se ocupă cu sprijinirea minorilor refugiați, subliniază că este urgentă crearea mai multor spații de cazare sigure pentru acești copii. În prezent, insulele grecești din Marea Egee, cum ar fi Samos, Leros și Kos, sunt pline de copii care nu au îmbrăcăminte adecvată, acces la servicii esențiale sau protecție adecvată. În unele cazuri, acești copii sunt nevoiți să trăiască în condiții extrem de precare, iar violențele și abuzurile sunt tot mai frecvente în taberele de refugiați, unde copiii și adulții sunt adesea cazați împreună.
Ministrul grec al migrației, Nikos Panagiotopoulos, a declarat că presiunea pe rutele migraționale din regiunea estică a Mării Mediterane va continua și în 2025, având în vedere conflictele în desfășurare din Siria și instabilitatea geopolitică din regiune, care forțează tot mai mulți oameni să fugă pentru a supraviețui. Panagiotopoulos a estimat că până la sfârșitul anului 2024, aproximativ 60.000 de persoane vor fi ajuns în Grecia, iar în taberele de pe insulele din Marea Egee, numărul de persoane depășește capacitatea de cazare disponibilă, iar aceste tabere sunt supraaglomerate.
De asemenea, guvernul grec a implementat o politică migrațională mai strictă, ceea ce a dus la reduceri ale numărului de adăposturi protejate pentru minorii neînsoțiți. Potrivit organizațiilor de ajutor, aproximativ 1.500 de copii care ajung în Grecia sunt nevoiți să se descurce singuri, fiind lăsați fără asistență adecvată. La rândul lor, autoritățile grecești au anunțat recent că vor crea încă 500 de locuri de cazare protejată pentru copii, însă acest plan este condiționat de găsirea finanțării necesare. Aceste măsuri vin în urma unui incident grav petrecut în luna decembrie, când un adolescent egiptean a fost atacat și abuzat într-o tabără de refugiați din apropierea Atenei, ceea ce a stârnit un val de indignare în rândul opiniei publice.
Un alt aspect important al crizei actuale este lipsa resurselor esențiale pentru asigurarea unui trai decent copiilor refugiați, cum ar fi interpreți, educatori și alte servicii de sprijin. ONG-urile semnalează întârzieri în acordarea fondurilor din partea Uniunii Europene pentru a sprijini aceste adăposturi și alte centre de primire, iar copiii aflați în aceste tabere sunt adesea lăsați să aștepte mult timp pentru ca cererile lor de azil să fie procesate. Aceste condiții au dus la creșterea violenței și la deteriorarea sănătății mintale a minorilor.
Organizațiile internaționale, precum „Save the Children” și „Council for Refugees”, au cerut autorităților grecești și Uniunii Europene să ia măsuri urgente pentru a îmbunătăți condițiile din taberele de refugiați și pentru a proteja copiii de abuzuri și violențe. De asemenea, ONG-urile subliniază necesitatea unei abordări mai rapide și mai eficiente în ceea ce privește integrarea timpurie a acestor copii în societatea grecească, prin crearea unor spații sigure și a unor programe de educație și asistență.
Astfel, Grecia se află într-o situație extrem de dificilă, iar soluțiile la această criză necesită colaborarea autorităților naționale și europene, alături de organizațiile neguvernamentale, pentru a proteja acești copii vulnerabili și a le oferi o șansă la un viitor mai sigur.