- S-a vorbit mult despre gripa aviară în 2005, anul în care virusul (care era deja răspândit printre păsările migratoare) a provocat o serie de focare letale la păsările din curte.
- Cel puţin 15 subtipuri de virusuri gripale sunt cunoscute pe baza proteinei majore de suprafaţă (hemaglutinină sau H) care infectează păsările.
- Trecerea de la animal la om prin contact direct este rară, dar nu imposibilă, a amintit OMS.
De la sfârşitul anului 2021, asistăm la unul dintre cele mai grave focare globale de gripă aviară (H5N1) la păsări, cu milioane de păsări sacrificate şi moarte în masă a păsărilor sălbatice. Infecţia a afectat şi mamifere, cum ar fi vulpile şi vidrele.
Datează din octombrie şi a fost descris recent în jurnalul Eurosurveillance (studiul este realizat de Institutul Zooprofilactic Experimental din Venezie), un focar într-o fermă de nurci din Galicia (Spania), cu transmisie probabilă de la mamifer la mamifer. Virusul care provoacă clusterul aparţine cladei responsabile de epidemia actuală din Europa (2.3.4.4b; o cladă descrie grupuri de viruşi similari pe baza secvenţelor lor genetice, care sunt indicate cu coduri alfanumerice), dar are unele mutaţii. Anterior, în New England (Statele Unite) a avut loc o epidemie în grupuri de foci, care sunt mamifere, dar în acest caz greu de studiat pentru că sunt sălbatice.
S-a vorbit mult despre gripa aviară în 2005, anul în care virusul (care era deja răspândit printre păsările migratoare) a provocat o serie de focare letale la păsările din curte. De atunci, a continuat să circule în populaţiile aviare domestice şi sălbatice. Cel puţin 15 subtipuri de virusuri gripale sunt cunoscute pe baza proteinei majore de suprafaţă (hemaglutinină sau H) care infectează păsările, deşi toate focarele de gripă foarte patogenă (Hpai) au fost cauzate de virusurile de tip A din subtipurile H5 şi H7. În funcţie de combinaţia de H cu cealaltă proteină de suprafaţă (neuraminidază sau N, de la N1 la N9), virusul capătă o denumire diferită (de exemplu H5N1, H7N2).
Care sunt riscurile pentru oameni
Cercetătorii cred că virusul nu a dobândit capacitatea de a se transmite efectiv de la om la om şi acesta este un punct important. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), din 2003 au fost înregistrate 873 de cazuri de gripă aviară la oameni cu 458 de decese, în 21 de ţări. Privind aceste date, letalitatea ar fi foarte mare. Dar în prezent, conform OMS, nu există riscuri speciale pentru oameni.
Cu toate acestea, pe 22 februarie, moartea unei fetiţe de 11 ani din Cambodgia (în provincia de sud-est Prey Veng) din cauza infecţiei cu H5N1 a provocat îngrijorare. Moartea a survenit la şase zile după apariţia primelor simptome. Tatăl era şi el infectat, dar asimptomatic. Ultimele cazuri umane de gripă aviară din zonă datează de acum 9 ani. Tulpina care a ucis fata este o variantă care circulă în păsările din Asia de Sud-Est şi a fost responsabilă pentru alte cazuri sporadice la oameni, în trecut.
Prin urmare, nu există legături între contagiunea fetiţei şi infecţiile care au afectat păsările şi mamiferele din întreaga lume în ultimele luni.
Trecerea de la animal la om prin contact direct este rară, dar nu imposibilă, a amintit OMS. Şi copiii sunt printre cei mai expuşi riscului de a dezvolta forme severe. „Le-aş îndemna părinţilor şi îngrijitorilor să ţină copiii departe de păsările de curte bolnave sau moarte şi să se asigure că se spală pe mâini cu apă şi săpun după orice contact”, a declarat ministrul cambodgian al Sănătăţii, Mam Bunheng.