- Ion Cristoiu: Reușesc să descopăr o primă informație despre Evenimentul care a fost Scandalul Nicolae Fleva. Universul din 16 ianuarie 1896 publică notița Cum a plecat d. Fleva din minister.
- Ion Cristoiu: Sîmbătă, după ședința Camerei, în care d. N. Fleva și-a dat demisiunea, după cum am spus, d-sa s’a dus la ministerul de Interne unde, adunînd pe șefii de servicii, le-a spus că se simte fericit că a ieșit din cuptorul politic unde voiau să-l frigă, zice un confrate.
- Ion Cristoiu: La ora 5 și jum., d. Fleva și-a luat adio de la personalul ministerului de interne ținîndu-i o cuvîntare din care cei mai mulți țin minte următoarele:
Spectacolul unei demisii. Noaptea tîrziu, lungit în pat, mă apuc de trecerea în revistă a comentariilor din presă despre demisia lui Nicolae Fleva din fruntea Internelor, Guvernul Dimitrie Sturdza (5 ianuarie 1896). Nu e prea lesne. Folosesc un IPad de 12 inch, mic pentru spațiul on line de care are nevoie o pagină de ziar. Reușesc să descopăr o primă informație despre Evenimentul care a fost Scandalul Nicolae Fleva. Universul din 16 ianuarie 1896 publică notița Cum a plecat d. Fleva din minister. Îl reproduc încîntat, pentru că trimite la reacțiile avute de politicienii noștri postdecembriști cînd sînt dați afară din funcție:
„Cum a plecat d. Fleva din minister
Sîmbătă, după ședința Camerei, în care d. N. Fleva și-a dat demisiunea, după cum am spus, d-sa s’a dus la ministerul de Interne unde, adunînd pe șefii de servicii, le-a spus că se simte fericit că a ieșit din cuptorul politic unde voiau să-l frigă, zice un confrate.
– Îmi plac mai bine, a adăogat d-sa, caii mei cari mi-au procurat mai multe plăceri și mai puține amărăciuni decât amicii mei politici din partidul liberal.
Apoi, după ce a rugat pe șefii de servicii să reunească personalul ministerului pentru ora 5 și jum. spre a-și lua ziua bună de la toți, s-a dus să-și preumble caii la șosea.
La ora 5 și jum., d. Fleva și-a luat adio de la personalul ministerului de interne ținîndu-i o cuvîntare din care cei mai mulți țin minte următoarele:
– Am voit să îndrept moravurile administrative ale țărei, însă n- am putut; se pare că e foarte greu de făcut binele. Cu toate astea semința e aruncată și o să încolțească.”
Față de acest moment îmi îngădui să zic:
– Nicolae Fleva nu suferă prea tare din cauza plecării. Destinul lui de om politic a fost guvernat de tărăboi, de scandal. Nu se simțea bine ca ministru de Interne. Cred că de abia aștepta să fie dat afară de Liberali, pentru a coborî în stradă.
– din cîte se vede, Fleva merge să-și plimbe caii la șosea. Nu cred că vreun politician postdecembrist ar fi putut zice asta. Nu de alta, dar nu văd ce politician postdecembrist ar avea preocupări în materie de cai.
– am vrut să aflu ceva despre caii lui Fleva. În afară de faptul că, în calitate de primar al Capitalei, a contribuit decisiv la înființarea Hipodromului Băneasa, n-am aflat nimic.
*
Explicație. Am mai scris despre originalitatea ziarului Universul lui Cazzavillan într-o presă dominată de patimile politice, în care faptul divers e ocolit pentru a face loc faptului politic, chiar și faptului politic mărunt. Cînd consacră spațiu Situației politice, Universul se explică de parcă s-a scuza. Numărul din 14 ianuarie 1896 publică pe prima pagină un grupaj de știri politice așezat sub titlul Situația politică. El debutează astfel:
„București / 13 Ianuarie.
Situația politică
Deși stăm departe de luptele de partid, deși ne ferim de soiul acela de politică care consumă foarte multă vreme dar dă foarte puține roade, din cînd în cînd suntem siliți să ne ocupăm de situația politică.
Așa e acum cazul.
De cîteva zile e zarvă mare în taberele noastre politice.” (Universul, 14 ianuarie 1896).
*
Din ziare: „«Ştiinţă şi Tehnică» va acorda o deosebită atenţie popularizării celor mai noi realizări din domeniul ştiinţei şi tehnicii sovietice. Ea va scoate în evidenţă marea superioritate a tehnicii sovietice, bazată pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei sovietice, precum şi puternicul ajutor dat ţării noastre în crearea unei baze tehnice necesară construirii socialismului. Ea va răspîndi pe larg metodele înaintate ale fruntaşilor în muncă şi inovatorilor din marea ţară a socialismului.” (Către cititori, Știință și tehnică, nr.1, iunie 1954)