Ion Cristoiu: Declaraţiile lui Vasile Dîncu: În război sau în înţelegere cu Marcel Ciolacu?

• Ion Cristoiu: Bizareria se iveşte în cazul reacţiilor din PSD. Chiar luni, 13 februarie 2023 la scurt timp după ieşirea Maiei Sandu, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a simţit nevoia să se îngrijoreze pe Twitter. Şi nu oricum, ci profund.
• Ion Cristoiu: Într-un interviu acordat luni, 13 februarie 2023, site-ului Europa Liberă România, din care publicaţia redă un fragment chiar pe 13 februarie 2023, Vasile Dîncu dezvăluie un punct de vedere nu numai diferit, dar şi polemic faţă de cel al preşedintelui PSD.
• Ion Cristoiu: Vasile Dîncu se adresează unei mari părţi a electoratului PSD. Acest electorat respinge poziţiile lui Marcel Ciolacu în legătură cu Ucraina lui Volodîmîr Zelenski. (…) Acest electorat PSD s-a îndreptat în planul politic de la PSD la AUR. Să fi intuit Vasile Dîncu potenţialul uriaş al acestui electorat sedus de discursul suveranist?

Provocînd un Breaking News la marginea de Răsărit a Imperiului European, Maia Sandu, alintată de presa anti-Iohannis de la noi drept fragila domniţă, adresează Naţiei de peste Prut un Mesaj amintind, prin dramatism şi fabulaţie, de declaraţia din 13 iunie 1990 a lui Ion Iliescu despre Tentativa de lovitură de stat a Opoziţiei prin destabilizarea ţării.

Mesajul Maiei Sandu şi cele al lui Ion Iliescu au drept notă comună un vechi truc politrucesc:

Născocirea unui pericol pentru a-şi întări puterea în stat.

 Despre scenariul scris de Volodîmîr Zelenski şi citit într-o primă lectură de Maia Sandu am vorbit în jurnalele mele video şi în emisiunile de la Evz. Mă voi apleca acum, în scris, asupra unei ciudăţenii semnalate în reacţiile din România. Că preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat la trei zile după sceneta jucată de Maia Sandu şi atunci nu printr-o declaraţie de presă, ci printr-o postare pe facebook, nu mă miră şi, prin urmare, n-o trec printre ciudăţenii. Klaus Iohannis a fost informat de Servicii că prin Maia Sandu Volodîmîr Zelenski vrea să atragă România, ţară membră a NATO, într-un conflict militar cu Federaţia Rusă. De aceea Klaus Iohannis a dovedit prudenţă înţeleaptă, condamnată în România de presa USR-istă, care a folosit-o pe Maia Sandu pentru a-l ataca pe Klaus Iohannis.

Bizareria se iveşte în cazul reacţiilor din PSD.

Chiar luni, 13 februarie 2023 la scurt timp după ieşirea Maiei Sandu, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a simţit nevoia să se îngrijoreze pe Twitter. Şi nu oricum, ci profund:

„Profund îngrijorat de informaţia comunicată de preşedintele Maia Sandu privind încercările Rusiei de a destabiliza Republica Moldova. România şi UE sprijină pe deplin continuarea căii democratice şi europene a Republicii Moldova. Sîntem uniţi pentru democraţie!”

Rapiditatea reacţiei e uluitoare. Pare că Marcel Ciolacu s-a grăbit ca nu cumva să i-o ia înainte vreun alt politician român în chestiunea abordării serioase a fantasmagoriilor distinsei de peste Prut. Cum a ajuns Marcel Ciolacu la decizia de a lua în serios în spaţiul public scenariul lui Volodîmîr Zelenski şi interpretat de Maia Sandu rămîne un mister. Românii s-au confruntat cu multe nenorociri în ultimul timp. Nu l-am surprins pe Marcel Ciolacu atît de prompt în a le lua în seamă. Cutremurul din Sudul ţării n-a stîrnit în persoana fizică a lui Marcel Ciolacu nici o tresărire de emoţie.

Tot luni, 13 februarie 2023, după reacţia lui Marcel Ciolacu vine reacţia unui alt lider PSD, Vasile Dîncu, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, fost ministru al Apărării din partea PSD. Într-un interviu acordat luni, 13 februarie 2023, site-ului Europa Liberă România, din care publicaţia redă un fragment chiar pe 13 februarie 2023, Vasile Dîncu dezvăluie un punct de vedere nu numai diferit, dar şi polemic faţă de cel al preşedintelui PSD:

”Republica Moldova este un stat aflat în dificultate. În ultimii ani au pierdut 40% din populaţia activă prin migraţie. Nu este un stat sustenabil din punct de vedere economic. Au avut mari probleme în a implementa o economie de piaţă funcţională în Republica Moldova, au fost dependenţi de resursa energetică şi au fost ţinuţi dependenţi prin politicile naţionale a unor guverne. Au fost ţinuţi dependenţi de Ucraina sau de Rusia. De asemenea, în materie de politică de securitate ei au avut mari probleme, au fost ţinuţi într-o politică de aşa-zisă neutralitate în care bugetul Armatei înseamnă 0,32% dintr-un PIB mic. Deci o incapacitate pur şi simplu de a dezvolta o politică de securitate eficientă. A fost şi o fragmentare continuă a vieţii politice. Şi Maia Sandu cu siguranţă prin politica de apropiere de Uniunea Europeană a fost şi sabotată mereu în acest proces. Partidul pe care-l reprezintă, PAS, este într-o situaţie în sondaje, nu foarte favorabilă, a pierdut foarte mult în ultima perioadă prin suprapunerea crizelor şi cred că se încearcă în Republica Moldova, în acest moment, o revigorare a simpatiei politice pentru partidul proeuropean a Maiei Sandu, pentru echipa ei. (…)

Nu cred că este vorba de un pericol iminent din partea Rusiei, chiar dacă Rusia vociferează din cînd în cînd împotriva Republicii Moldova, dar influenţa Rusiei în Republica Moldova este foarte mare, este consistentă. Şi cred că nu au nevoie de lovituri de stat sau de alte elemente pentru asta. În schimb, cred că sacrificarea premierului Gavriliţa şi aducerea unui om apropiat mediilor de securitate este pînă la urmă o interpretare e următoarei partituri. Gavriliţa era un om de business, un om care a lucrat în organisme internaţionale, era apropiat de mediile economice, iubite în Europa, nu ne-a reuşit foarte bine, pentru că nu avem resurse destule, nişte efecte directe de dezvoltare rapidă pe care să se vadă nivelul de trai şi atunci mergem pe partitura securităţii. Avem şi un pericol pe care ni l-au revelat vecinii noştri ucraineni, ne-au dat şi date despre asta şi atunci punem un om puternic, care asigură securitatea, mai degrabă, decît dezvoltarea. Eu cred că este un pariu pe care Maia Sandu îl face cu mediul politic de acolo, sper să cîştige. Să sperăm că acest nou premier va reuşi să relanseze cumva acţiunea guvernamentală proeuropeană a Maiei Sandu şi Moldova să meargă în continuare pe traseul european pe care a pornit şi care ar fi într-adevăr salvarea pentru Republica Moldova. Dacă nu reuşeşte cu această mişcare politică, atunci pentru Republica Moldova va fi un adevărat dezastru.”

Despre justeţea analizei lui Vasile Dîncu am vorbit în jurnalul meu video de miercuri, 15 februarie 2023. Obiectivitatea şi complexitatea textului îmi impun să-l redau aici în întregime şi ca dovadă în scris, chiar dacă electronic.

Vasile Dîncu e indiscutabil un mare analist al realităţilor interne şi internaţionale. Punctul său de vedere despre Declaraţia Maiei Sandu nu este însă a teoreticianului Vasile Dîncu. E reacţia unui lider PSD la zicerile Maiei Sandu. Că aşa e stă mărturie campania declanşată de colivăresele lui Zelenski din cimitirul care e presa românească împotriva lui Vasile Dîncu, de-ai crede că distinsul politician a pîngărit fecioria acestei Fecioare Maria a spaţiului moldo-român.

De acord cu analiza teoreticianului Vasile Dîncu, şi noi o vom interpreta ca reacţia unui lider politic român la Declaraţia Maiei Sandu.

Şi din acest punct de vedere n-avem cum să nu remarcăm conflictul spectaculos dintre reacţia PSD-istului Marcel Ciolacu şi reacţia PSD-istului Vasile Dîncu.

Cele două reacţii exprimă două poziţii net diferite în cadrul conducerii PSD în chestiunea Războiului din Ucraina.

Cea a lui Marcel Ciolacu se înscrie în poziţia sa publică despre Războiul din Ucraina, poziţie care nu se abate de la poziţia nici măcar cu un strănut de la poziţia Washingtonului şi a Bruxellesului.

Reacţia lui Vasile Dîncu se înscrie perfect în poziţia sa bine cunoscută în chestiunea Războiului din Ucraina. O expresie publică a acestei poziţii a fost declaraţia sa din 24 octombrie 2022, condamnată de presa TeFeListă şi mustrată de Klaus Iohannis:

„Războiul va mai continua, singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă (…) Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită, să-şi asume (…) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrîngere prea mare pentru politică”.

În spaţiul public s-a vehiculat teza că demisia lui Vasile Dîncu din funcţia de ministru al Apăririi a fost forţată de Klaus Iohannis ca urmare a acestei declaraţii.

O persoană bine plasată mi-a mărturisit însă că forţarea demisiei a fost rezultatul intervenţiei lui Marcel Ciolacu la Klaus Iohannis ca să-l scape de Vasile Dîncu.

E chiar absurd acest scenariu?

Aş fi răspuns da, dacă n-ar fi venit această uriaşă discrepanţă dintre cele două poziţii în chestiunea Maiei Sandu.

Prin declaraţia de acum, înscrisă în logica declaraţiei din 24 octombrie 2022, Vasile Dîncu se adresează unei mari părţi a electoratului PSD. Acest electorat respinge poziţiile lui Marcel Ciolacu în legătură cu Ucraina lui Volodîmîr Zelenski. Acest electorat PSD s-a îndreptat în planul Media de la Antena 3 la Realitatea TV şi la România Tv iar în planul politic de la PSD la AUR. Deplasarea asta explică situarea AUR pe locul 2 în sondajele care nu se dau publicităţii. Să fi intuit Vasile Dîncu potenţialul uriaş al acestui electorat sedus de discursul suveranist?

Sînt mai mult ca sigur că da.

Sînt mai puţin sigur în legătură cu poziţia lui Marcel Ciolacu faţă de această politică angajată de preşedintele Consiliului Naţional al PSD.

Poate fi poziţia de teamă faţă de Vasile Dîncu şi atunci s-ar explica intervenţia pe lîngă Klaus Iohannis.

Poate fi însă şi o înţelegere cu Vasile Dîncu pentru ca PSD să recucerească electoratul suveranist prin intermediul lui Vasile Dîncu, preşedintele Consiliului Naţional al PSD.

Care dintre cele două ipoteze explică tot mai vizibilul conflict dintre cele două poziţii?

Ne vor răspunde evenimentele din perioada următoare.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro