- SUA au lovit marți din nou ținte ale Gărzilor Revoluționare, în sudul Iranului.
- Motivul invocat de CENTCOM: atacuri iraniene asupra navelor comerciale și a militarilor americani.
- Sunt primele schimburi de focuri după o lună de armistițiu fragil.
- Brentul a depășit 91 de dolari pe baril, iar WTI s-a apropiat de 90.
Forțele americane au lovit marți, de la ora 19:00, ora României, ținte ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran. Anunțul a fost făcut de Comandamentul Central american, care a spus că atacurile răspund unor tentative recente ale Gărzilor de a lovi nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz și militari americani din regiune. Explozii au fost auzite la Bandar Abbas și Chabahar, în sudul țării, potrivit agenției de stat Nour.
CENTCOM a precizat ulterior că a lovit sisteme de apărare antiaeriană, radare, capacități navale, echipamente de minare și centre de comunicații. Trump a spus la Fox News că au fost distruse radare pe care iranienii tocmai le reconstruiau și a avertizat Teheranul că un răspuns va fi lovit mult mai dur.
Luni, Iranul a răspuns cu rachete și drone asupra a două baze din Iordania care găzduiesc militari americani, King Hussein și Al Azraq, într-o operațiune numită „Pedepsirea agresorilor”. Tot luni, un supertanc petrolier a lovit mine în strâmtoare și a luat foc, iar un alt tanc a fost lovit de trei proiectile în banda sudică, aproape de coasta Omanului. Nu au fost raportate victime.
Cum s-a ajuns aici
Războiul a început pe 28 februarie, cu lovituri comune americano-israeliene. Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz în martie. În iunie, sub mediere pakistaneză, cele două părți au semnat un memorandum care oprea luptele și deschidea o fereastră de negociere de 60 de zile. Fereastra s-a închis fără rezultat, iar august a fost dominat de presiune economică, nu militară.
Reluarea a venit în weekend. Duminică, americanii au lovit două facilități ale Gărzilor de pe insula Larak, invocând informații că se pregăteau lansări de rachete purtătoare de mine în strâmtoare. Trei oameni au murit, potrivit relatărilor iraniene.
De ce contează pentru România
Prin Ormuz trecea circa o cincime din petrolul lumii. De la închiderea din martie, prețul a urcat cu aproximativ 50%. Marți, Brentul a trecut de 91 de dolari pe baril, iar WTI s-a apropiat de 90.
România e printre statele europene cel mai puternic lovite. În iulie, prețurile carburanților au crescut cu 24,2% față de aceeași lună a anului trecut, cel mai mare avans din Uniunea Europeană, unde media a fost de 16,9%.
Guvernul compensează prin taxe. Ministerul Finanțelor a mărit la 25% reducerea temporară a accizei la motorină pentru perioada 1-15 septembrie, ceea ce înseamnă aproximativ 85 de bani mai puțin pe litru și circa 42 de lei la un plin de 50 de litri. De la 1 septembrie, motorina a coborât ușor sub 10 lei pe litru în stațiile Petrom, cele mai ieftine din piață. Benzina standard a crescut cu doi bani și costă între 9,51 și 9,59 lei.
Asociația Energia Inteligentă estimase în iulie că, dacă strâmtoarea rămâne blocată și barilul trece de 110 dolari, motorina revine peste 10 lei pe litru.
Ce urmează
Niciuna dintre părți nu dă semne că cedează controlul asupra strâmtorii. Președintele iranian Masoud Pezeshkian, aflat la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, de la Bișkek, a spus că Teheranul va reciproca imediat dacă Washingtonul revine la angajamentele din memorandumul de la Islamabad. Președintele parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, a formulat altfel poziția Teheranului: dacă Iranul nu poate exporta petrol din Golful Persic, nu va putea nimeni.
