- Irlanda, Spania și Norvegia au anunțat recunoașterea unui stat palestinian pentru a susține soluția celor două state și a asigura pacea, în ciuda criticilor Israelului.
- Israelul a acuzat aceste țări că „răsplătesc” Hamas pentru atacul de la 7 octombrie și a rechemat trimișii din Irlanda și Norvegia pentru consultări urgente.
- Premierii Spaniei și Norvegiei au subliniat că recunoașterea statului palestinian este esențială pentru menținerea speranței într-o soluție pașnică bazată pe două state.
Irlanda, Spania și Norvegia au anunțat că vor recunoaște un stat palestinian, în timp ce Israelul a acuzat națiunile că „răsplătesc” Hamas pentru atacul brutal de la 7 octombrie, scrie The Independent.
Advertisment
Toate cele trei țări consideră că această decizie este necesară pentru a asigura o soluție bazată pe două state și pentru a asigura pacea atât pentru poporul israelian, cât și pentru cel palestinian, și vine pe fondul criticilor internaționale tot mai numeroase privind planurile Israelului de a desfășura o ofensivă la scară largă în orașul Rafah, din sudul Fâșiei Gaza, asediat, unde se adăpostesc aproximativ un milion de palestinieni. Măsura va intra oficial în vigoare la 28 mai.
Se crede că aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise în timpul atacului Hamas în interiorul Israelului, în timp ce 250 de persoane au fost luate ostatice, dintre care aproximativ 120 au rămas în Gaza. Peste 35.000 de palestinieni au fost uciși și aproape 80.000 au fost răniți în timpul asaltului israelian asupra Fâșiei Gaza declanșat de acest atac, potrivit oficialilor din domeniul sănătății din fâșia condusă de Hamas.
Recomandări
Anunțând planurile de recunoaștere a statului Palestina, premierul spaniol Pedro Sanchez a fost aplaudat în parlament în timp ce a făcut apel la pace în Gaza.
„Vom recunoaște Palestina din mai multe motive și le putem rezuma în trei cuvinte – pace, dreptate și consecvență”, a spus el.
„Trebuie să ne asigurăm că soluția celor două state este respectată și că trebuie să existe garanții reciproce de securitate”.
„Este esențial ca cele două părți să negocieze pentru pace și din acest motiv recunoaștem Palestina.”
În 1988, Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), principalul reprezentant al palestinienilor, a declarat pentru prima dată înființarea statului Palestina. În practică, palestinienii au o autonomie limitată prin intermediul Autorității Palestiniene (AP) în anumite părți din Cisiordania ocupată de Israel.
AP a pierdut controlul asupra Fâșiei Gaza în favoarea Hamas în 2007. ONU consideră că ambele teritorii sunt ocupate de Israel și alcătuiesc o singură entitate politică. Palestinienii doresc, de asemenea, ca Ierusalimul de Est să facă parte dintr-un viitor stat.
Premierul norvegian Jonas Gahr Stoere a declarat că trebuie să „mențină vie” soluția celor două state, prezentând-o ca fiind singura soluție la criza actuală.
„În mijlocul unui război, cu zeci de mii de morți și răniți, trebuie să menținem în viață singurul lucru care poate oferi un cămin sigur atât pentru israelieni, cât și pentru palestinieni: două state care pot trăi în pace unul cu celălalt”, a declarat dl Stoere.
Norvegia a declarat că demarcarea celor două state ar trebui să se bazeze pe frontierele de dinainte de 1967, cu Ierusalimul drept capitală a ambelor state, dar a adăugat că recunoașterea frontierei sale nu ar trebui să aducă atingere negocierilor privind liniile de frontieră finale. Irlanda a declarat, de asemenea, că frontierele ar trebui să fie stabilite pe liniile din 1967.
Premierul irlandez Simon Harris a adăugat că este „încrezător” că și alte țări vor urma decizia lor și vor recunoaște statul Palestina.
Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a sugerat că această decizie amenință securitatea țării sale. De asemenea, el i-a rechemat pe trimișii Israelului în Irlanda și Norvegia „pentru consultări urgente”, afirmând că va face același lucru cu Spania.
„Decizia de astăzi trimite un mesaj palestinienilor și lumii: terorismul plătește”, a declarat dl Katz.
Domnul Sanchez a vorbit despre această acuzație în discursul său: „Această recunoaștere nu este împotriva Israelului… Nu este în favoarea Hamas, lucru care a fost spus. Această recunoaștere nu este împotriva nimănui, este în favoarea păcii și a coexistenței”.
Recunoașterea unui stat palestinian se opune deocamdată celui mai apropiat aliat al Israelului, Statele Unite, care au puterea de a se opune prin veto în cadrul Națiunilor Unite și au făcut acest lucru luna trecută.
Washingtonul afirmă că este în favoarea unui stat palestinian în cele din urmă, dar numai ca urmare a negocierilor cu Israelul, poziție pe care o împărtășește cu puterile europene, inclusiv Franța și Germania.
Președintele Joe Biden „este un susținător puternic al soluției celor două state și a fost de-a lungul carierei sale”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă. „El crede că un stat palestinian ar trebui să se realizeze prin negocieri directe între părți, nu prin recunoaștere unilaterală”. Germania a declarat că este o chestiune care necesită continuarea dialogului. Franța a declarat că această chestiune nu este un tabu pentru Paris, dar condițiile nu au fost încă îndeplinite.
Ministrul britanic de externe, Lordul David Cameron, a declarat în ianuarie că Marea Britanie „analizează problema recunoașterii unui stat palestinian”.
Înainte de anunțurile de miercuri ale Spaniei, Norvegiei și Irlandei, aproximativ 140 din cele 193 de state membre ale Națiunilor Unite recunoșteau un stat palestinian. O serie de alți membri ai Uniunii Europene, printre care Slovenia și Malta, și-au manifestat intenția de a recunoaște statul palestinian.
La începutul acestei săptămâni, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI) a anunțat că a solicitat mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și pentru ministrul apărării Yoav Gallant, într-o nouă lovitură dată efortului de război al țării în Gaza. Acuzațiile împotriva lui Netanyahu și a lui Gallant, doi dintre cei trei membri de bază ai cabinetului de război al Israelului, includ „înfometarea civililor ca metodă de război … conducerea intenționată a atacurilor împotriva unei populații civile … provocarea intenționată de mari suferințe … persecuția ca o crimă împotriva umanității … [și] exterminarea și/sau uciderea”.
De asemenea, au fost solicitate mandate de arestare pe numele liderului Hamas din Gaza, Yahya Sinwar, liderul politic al Hamas, Ismail Haniyeh, și șeful militar al grupării, Mohammed Deif, sunt, de asemenea, căutați pentru arestare. Procurorul Karim Khan i-a acuzat pe liderii Hamas de comiterea unor infracțiuni precum exterminare, crimă, luare de ostatici, viol și violență sexuală și tortură.
Un grup de judecători ai CPI va analiza acum cererea dlui Khan de emitere a mandatelor de arestare.
Netanyahu a răspuns cu furie la declarația procurorului CPI, afirmând că israelienii sunt prezentați ca fiind „criminali în masă” și acuzându-l pe lui Khan că „toarnă cu nemiluita benzină pe focul antisemitismului care face ravagii în întreaga lume”.
Citește și
- Emmanuel Macron a sosit în Noua Caledonie pentru a calma tensiunile după mai mult de o săptămână de revolte care s-au soldat cu șase morți
- Ploile abundente din Marea Britanie ar putea pune viețile oamenilor în pericol, avertizează Met Office
- O scenă s-a prăbușit în timpul unui miting electoral, în Mexic. Cinci persoane au murit, iar alte 15 au fost rănite
Partenerii noștri