- Oficialii ucraineni au susținut că aproximativ 30.000 dintre luptătorii lui Wagner au dezertat sau au fost uciși sau răniți.
- Grupul de mercenari Wagner din Rusia intenționează să recruteze aproximativ 30.000 de noi luptători.
- Alte cinci tancuri, șapte vehicule blindate de luptă și opt sisteme de artilerie au fost dezactivate de forțele ucrainene.
UPDATE ORA 23:00
Africa de Sud a declarat că este conștientă de obligațiile sale legale legate de mandatul internațional de arestare a lui Vladimir Putin, înainte de vizita planificată a acestuia în țară în luna august, relatează Reuters.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Cyril Ramaphosa, Vincent Magwenya, a declarat duminică: „Suntem, ca guvern, conștienți de obligația noastră legală. Cu toate acestea, până la summit, vom rămâne angajați cu diverse părți interesate relevante.”
UPDATE ORA 22:00
Forțele armate ucrainene au publicat cea mai recentă estimare a victimelor de război. Armata țării susține acum că a ucis 164.910 soldați ruși de la începutul războiului. Dintre aceștia, ei spun că 710 au fost uciși în cele 24 de ore de duminică dimineața. De asemenea, ei declară că au distrus opt sisteme de artilerie rusești începând de sâmbătă.
UPDATE ORA 21:00
Guvernatorul statului New Hampshire, Chris Sununu, a declarat în cadrul emisiunii „State of the Union” de la CNN că nu este de acord cu scepticismul guvernatorului Floridei, Ron DeSantis, în ceea ce privește acordarea de noi ajutoare Ucrainei.
Sununu, care a declarat că se gândește la o candidatură la președinția SUA din 2024, se numără printre liderii republicani care au încercat să se distingă de DeSantis pe această temă în ultimele zile.
„Acesta este un interes național clar – nici măcar nu este discutabil – un interes național clar și vital de a sprijini ceea ce se întâmplă în Ucraina. Trimite un mesaj dușmanilor noștri, dacă ne-am retrage acum, că nu suntem hotărâți”, a declarat Sununu, referindu-se la articolul său de opinie din Washington Post din acest weekend.
UPDATE ORA 20:00
O lipsă de explozibili împiedică eforturile țărilor europene de a furniza arme Ucrainei, potrivit unui raport. Persoane din industrie au declarat pentru Financial Times că praful de pușcă, explozibilii din plastic și TNT sunt în criză și ar putea întârzia cu până la trei ani creșterea planificată a producției de obuze.
Acest lucru înseamnă că industria europeană de apărare ar putea fi incapabilă să facă față comenzilor așteptate de UE pentru Ucraina. Un oficial german a declarat pentru ziar că problema fundamentală este că industria nu este în stare bună pentru o producție de război pe scară largă. Europa s-a angajat să refacă stocurile de arme ale Kievului și să accelereze furnizarea de obuze de artilerie de 155 mm.
UPDATE ORA 19:00
Ca răspuns la vizita surpriză a președintelui Putin la Mariupol, un consilier al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că vizita în oraș echivalează cu întoarcerea unui făptaș la locul crimei.
Infractorul se întoarce întotdeauna la locul crimei, a scris Mykhailo Podolyak pe Twitter.
„În timp ce lumea civilizată anunță arestarea „directorului de război” (VV Putin) în cazul în care își va trece granițele, ucigașul a mii de familii din Mariupol a venit să admire ruinele orașului & mormintele. Cinism & lipsă de remușcări.”
UPDATE ORA 18:00
Trei civili au fost uciși și alți doi au fost răniți de bombardamentele rusești asupra unui sat din Zaporojie, potrivit postărilor de pe Telegram ale administrației militare regionale.
Potrivit acesteia, o clădire rezidențială din satul Kamyanske, din districtul Vasylivka, a fost ținta unui atac cinic. Postarea a avertizat locuitorii să părăsească zonele de pericol.
Ukrinform relatează că în ultimele 24 de ore au fost raportate 10 cazuri de bombardamente rusești asupra unor case rezidențiale și a infrastructurii.
UPDATE ORA 17:00
Președintele Serbiei a atacat decizia de a emite un mandat de arestare internațional pe numele lui Vladimir Putin, spunând că aceasta nu va face decât să prelungească războiul din Ucraina. Mandatul a fost emis vineri de Curtea Penală Internațională și îl acuză pe Putin de crime de război, atribuindu-i responsabilitatea personală pentru răpirea copiilor ucraineni în timpul invaziei.
AP relatează că președintele sârb Aleksandar Vucic, care s-a lăudat anterior cu relația sa personală cu liderul rus, a declarat duminică reporterilor din Belgrad:
„Cred că emiterea unui mandat de arestare pentru Putin, fără a intra în chestiuni juridice, va avea consecințe politice proaste și spune că există o mare reticență în a vorbi despre pace (și) despre armistițiu. Chiar credeți că este posibil să învingem Rusia într-o lună, trei luni sau un an? Nu există nicio îndoială că scopul celor care au făcut acest lucru este de a-i îngreuna comunicarea lui Putin, astfel încât toți cei care vorbesc cu el să fie conștienți că este acuzat de crime de război.”
UPDATE ORA 16:00
Steven Seagal: ,,Mai mult de jumătate dintre oamenii din America iubesc, de fapt, Rusia
Seagal a acuzat guvernul Statelor Unite că a cheltuit „miliarde de dolari pe dezinformare, minciuni” în mass-media, pentru a ,,încerca să discrediteze, să demoralizeze și să distrugă moralul emergent al Rusiei”, în timpul unui eveniment organizat de Mișcarea Internațională a Rușilor la Moscova, potrivit The Independent.
,,Mai mult de jumătate dintre oamenii din America iubesc, de fapt Rusia, și îi iubesc pe ruși și știu că sunt mințiți. Tatăl meu era rus pur și am fost crescut într-o gospodărie rusă pură, pentru că mama mea era complet imersată în cultura rusă și nu avea părinți. Așa că am crescut cu cultura rusă” – a spus Seagal.
Actorul născut în Michigan, SUA, a continuat: „Am crescut iubind Rusia și iubind tot ceea ce am învățat despre ea de la o vârstă foarte fragedă. Cât despre mine, sunt un milion la sută rusofil și un milion la sută rus”.
Seagal a fost numit reprezentant special al Ministerului rus de Externe pentru relațiile umanitare ruso-americane în 2018. Medalia Ordinului Prieteniei din acest an a fost pentru a celebra ,,marea contribuție a lui Seagal la dezvoltarea cooperării culturale și umanitare internaționale”, după cum a spus Putin.
UPDATE ORA 15:00
Cel puțin doi civili au fost uciși și alți nouă au fost răniți după ce armata rusă a bombardat sâmbătă Kramatorsk și Kostiantinivka din regiunea Donețk cu muniție cu dispersie, potrivit șefului administrației regionale Pavlo Kyrylenko, potrivit The Moscow Times.
UPDATE ORA 14:00
Putin vizitează Rostov-pe-Don
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat un post de comandă militar din orașul Rostov pe Don, situat în sudul Rusiei, a anunțat agenția de presă de stat rusă TASS.
Vestea a venit la doar câteva ore după ce s-a spus că liderul rus a călătorit la Mariupol și la o zi după ce s-a aflat că a vizitat peninsula Crimeea pentru a marca aniversarea anexării de către Moscova.
UPDATE ORA 13:00
Autorităţile ucrainene din Mariupol denunţă vizita ,,criminalului internaţional” Vladimir Putin
Autorităţile ucrainene din Mariupol, oraş-port aflat sub control rusesc din luna mai 2022, au denunţat duminică vizita preşedintelui rus Vladimir Putin, pe care l-au calificat drept „criminal internaţional”, informează AFP.
,,Criminalul internaţional Putin a vizitat oraşul ocupat Mariupol” în timpul nopţii, ,,probabil pentru a nu vedea la lumina zilei oraşul ucis de eliberarea lui, a scris Consiliul municipale pe contul său de Telegram, făcând referire la mandatul de arestare internaţional ce îl vizează pe preşedintele rus.
UPDATE ORA 12:00
Ucraina afirmă că 710 soldați ruși au fost uciși în ultimele 24 de ore
Statul Major al armatei ucrainene a anunțat duminică că, de la începutul campaniei militare a Moscovei în Ucraina, cel puțin 164.910 membri ai personalului rus au fost „lichidați” de forțele ucrainene. Potrivit estimărilor ucrainene, 710 militari ruși ar fi murit în ultimele 24 de ore.
De asemenea, națiunea rusă ar fi pierdut 21 de tancuri, 23 de vehicule blindate protejate, opt sisteme de artilerie, un lansator de rachete multiple, trei sisteme de luptă antiaeriană, patru camioane și cisterne și trei unități de echipament specializat în ultima zi.
UPDATE ORA 11:00
Zelenski anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă seară, în discursul adresat naţiunii, că peste 400 de persoane şi companii, majoritatea ruse, au fost sancţionate ca urmare a invaziei din Ucraina. De asemenea, sancţiunile vizează şi iranieni şi sirieni, care ajută Moscova, notează agenția de presă ucraineană Ukrinform.
„Există noi sancţiuni NSDC. Peste 400 de persoane fizice şi companii. Majoritatea sunt ruse. Este industria de apărare a statului terorist. Dar aceştia sunt şi indivizi iranieni şi sirieni, cei care ajută teroarea. Studiem în profunzime fiecare dintre paşii noştri de sancţionare. Sancţiunile ucrainene fac parte din presiunea globală asupra Rusiei. Toţi cei care produc arme pentru teroare împotriva Ucrainei, care ajută Rusia să incite la agresiune, în special prin furnizarea de drone Shahed, care susţin distrugerea dreptului internaţional de către Rusia, nu pot fi decât marginalizaţi. Cei care în cele din urmă vor fi traşi la răspundere pentru tot ce fac împotriva poporului nostru, împotriva oamenilor în general, împotriva dreptului internaţional. Şi asta, de altfel, va viza nu numai teroarea împotriva ucrainenilor, nu doar încercările de a ne anexa pământul, începând cu Crimeea, ci şi alte agresiuni ruseşti împotriva ordinii internaţionale, împotriva vieţii umane normale, paşnice. În special, pe teritoriul Siriei. Poporul Siriei nu a primit o protecţie internaţională adecvată, iar acest lucru a dat Kremlinului şi complicilor săi un sentiment de impunitate. Bombele ruseşti au distrus oraşele din Siria în acelaşi mod ân care distrus şi oraşele noastre ucrainene. Această impunitate este o parte semnificativă a agresivităţii actuale a Kremlinului. Când poporul ucrainean se va apăra, când puterea Cartei ONU şi puterea justiţiei vor fi restabilite pe pământul nostru, acest lucru va garanta pacea şi pentru multe alte părţi ale lumii. Pentru asta lucrează coaliţia noastră globală, coaliţia anti-război” , a spus Zelenski.
Liderul de la Kiev a mai spus că Marea Britanie, UE şi SUA continuă să ofere asistenţă puternică Ucrainei.
UPDATE ORA 10:00
Germania spune că va aplica mandatul de arestare pe numele lui Putin dacă acesta va sosi pe teritoriul său
Ministrul german al justiției, Marco Buschmann, a anunțat că țara sa va pune în aplicare mandatul de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin dacă acesta va intra pe teritoriul german, relatează publicația Zeit.
Oficialul de la Berlin a declarat pentru publicația Bild că se așteaptă ca, în cazul în care Putin va ajunge pe teritoriul Germaniei, „Curtea Penală Internațională să se adreseze rapid Interpolului și statelor contractante și să ceară ca mandatul să fie executat.
Germania este apoi obligată să îl aresteze pe președintele Putin și să îl predea CPI dacă acesta intră pe teritoriul german” , a declarat Buschmann.
Anterior, cancelarul german Olaf Scholz a salutat decizia Curții Penale Internaționale și a declarat că mandatul de arestare pe numele lui Putin arată că „nimeni nu este mai presus de lege”.
Curtea Penală Internațională a emis mandatul de arestare pentru Valdimir Putin sub suspiciunea de deportare ilegală a unor copii din Ucraina și transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.
UPDATE ORA 09:00
Ucraina anunță că reușește să-i aprovizioneze pe apărătorii de la Bahmut cu alimente și muniție
Armata Kievului a anunțat că militarii care luptă la Bahmut primesc provizii pentru că forțele ucrainene reușesc să țină la distanță unitățile ruse și mențin drumurile deschise, relatează agenția Reuters.
„Reuşim să livrăm muniţiile, hrana, echipamentele şi medicamentele necesare spre Bahmut. De asemenea, reuşim să scoatem răniţii noştri din oraş”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Serhii Cerevatîi la televiziunea ICTV.
Oficialul a precizat că drumurile din zonă sunt menținute deschise de trupele ucrainene de recunoaştere şi contra-artilerie.
UPDATE ORA 08:00
Decizia CPI de emite un mandat de arestare împotriva lui Putin este extrem de importantă, afirmă Ministrul francez de Externe
Ministrul francez de Externe Catherine Colonna a declarat într-un interviu publicat duminică că emiterea vineri de către Curtea Penală Internaţională (CPI) a unui mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război din Ucraina este o decizie „extrem de importantă” , informează AFP.
,,Această decizie este extrem de importantă pentru că înseamnă că orice persoană responsabilă de crime de război sau crime împotriva umanităţii va trebui să răspundă, indiferent de statutul sau rangul său” , a spus şefa diplomaţiei franceze într-un interviu pentru săptămânalul Journal Sunday.
,,Acum, nicio verigă din lanţ nu poate crede că va scăpa de justiţie şi acest lucru ar trebui să dea de gândit multora” . ,,Este, aşadar, o decizie care poate schimba cursul evenimentelor” .
Decizia CPI, cu sediul la Haga, se referă la ,,deportarea” a mii de copii ucraineni în Rusia de la începutul conflictului cu Ucraina în urmă cu un an, ceea ce constituie o crimă de război.
În timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat decizia CPI drept una istorică, Moscova a luat-o în derâdere, considerându-o ,,nulă şi neavenită” , deoarece Rusia nu este membru al CPI şi, prin urmare, nu recunoaşte jurisdicţia acestei instanţe, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
,,Franţa susţine Curtea, la fel cum ajută justiţia ucraineană, trimiţând echipe specializate la faţa locului pentru a documenta abuzurile sau a identifica victimele”, a comentat Catherine Colonna.
Întrebată despre livrarea a 13 avioane de luptă MiG-29 de către Slovacia şi a altor 4 de către Polonia, anunţată săptămâna aceasta, ministrul francez de externe a răspuns că „tot ce ajută Ucraina este util”.
,,Ţările care au materiale sovietice pe care ucrainenii le cunosc deja au putut să ia această decizie. (…) Pentru a contracara (ofensiva rusă), Ucraina trebuie să poată rezista cu mijloacele disponibile acum” , a adăugat ea. Cât despre livrarea viitoare de către Franţa a unor avioane de luptă mai avansate, ,,în principiu, aşa cum au spus-o preşedintele Republicii şi ministrul Apărării, nu există tabu” , a repetat şefa diplomaţiei franceze.
UPDATE ORA 07:00
În timpul vizitei sale în China, președintele brazilian Lula va căuta să stabilească puncte comune cu omologul său Xi referitoare la comerț și Ucraina
Preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, va efectua în cursul acestei luni o vizită în China în fruntea unei importante delegaţii de oameni de afaceri.
Aproximativ 90 din cei 240 de delegaţi care îl vor însoţi pe preşedintele Braziliei în vizita care va avea loc în intervalul 26-31 martie provin din sectorul agricol, a declarat Ministerul brazilian de Externe.
Preşedintele Lula, care a preluat pentru a treia oară mandatul la 1 ianuarie, va vizita Beijing şi Shanghai. Pe 28 martie are programată întrevederea cu omologul său, Xi Jinping.
O purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe a confirmat vizita.
Din 2009, China este cel mai mare partener comercial al Braziliei şi unul din principalii investitori în cea mai mare ţară din America Latină.
Brazilia, care exportă în principal soia, dar şi alte mărfuri, doreşte să aprofundeze relaţiile cu China şi să îşi diversifice exporturile, a declarat Eduardo Paes Saboia, secretarul pentru Asia şi Pacific din cadrul Ministerului de Externe brazilian.
Lula, un simbol al stângii în America Latină, propusese în ianuarie o iniţiativă de mediere internaţională pentru a soluţiona războiul din Ucraina. Acest „club pentru pace” urma să includă Brazilia şi China, printre altele. El a mai declarat că Brazilia nu are niciun interes să trimită arme Ucrainei.
,,Apelul Chinei pentru discuţii de pace şi ştirea despre călătoria lui Xi Jinping în Rusia creează o masă critică pentru o conversaţie bună între cei doi” , a estimat diplomatul brazilian.
Preşedintele chinez va călători luni la Moscova, unde se va întâlni cu preşedintele Vladimir Putin.
Conducerea ucraineană a spus că va respinge orice pace dictată de ruşi şi a reacţionat cu profund scepticism la recenta propunere de pace a Chinei.
UPDATE ORA 06:00
Putin s-a deplasat în oraşul ucrainean devastat Mariupol
Președintele rus a zburat cu un elicopter la Mariupol, orașul-port din regiunea ucraineană Donețk, locul în care s-a desfășurat una dintre cele mai sângeroase bătălii de când Rusia a invadat Ucraina anul trecut, relatează duminică, 19 martie, presa de stat de la Moscova, citată de New York Times.
Mariupol, care avea înainte de război o populație de jumătate de milion de locuitori, a fost, timp de mai multe luni, sub asediul forțelor ruse. Orașul în care se afla una dintre cele mai mari uzine siderurgice din Europa, Azovstal, a fost bombardat masiv de trupele Moscovei. În inferioritate numerică și cu arme mai puține și mai puțin sofisticate, armata ucraineană a rezistat, refugiindu-se în fabrica de oțel a orașului. În cele din urmă, în luna mai a anului trecut, forțele ucrainene s-au retras, lăsând orașul devastat sub control rusesc.
Kremlinul, citat de presa rusă, a descris vizita lui Putin la Mariupol ca fiind „o călătorie de lucru” pentru ca președintele rus să analizeze lucrările de construcție și restaurare din oraș. În timpul vizitei, Putin a călătorit prin mai multe zone ale orașului în timp ce conducea o mașină, făcând diverse opriri, iar vicepremierul Marat Khusnullin i-a prezentat un raport privind progresul lucrărilor, relatează agenția rusă Interfax.
„În special, a fost vorba despre construcția de noi cartiere rezidențiale, facilități sociale și educaționale, infrastructură de locuințe și servicii comunale, instituții medicale. (…) Șeful statului a examinat, de asemenea, linia de coastă din Mariupol, în zona clubului de iahturi, clădirea teatrului, locuri memorabile ale orașului” , a mai precizat serviciul de presă al Kremlinului, adăugând că Putin a discutat și cu locuitori din Mariupol.
Putin in Mariupol (DPR)
„Already fully engaged, even ready to stage a play in April”: Putin was shown the restored university and philharmonic hall in Mariupol. pic.twitter.com/qjcrUoPFgK— GraphicW (@GraphicW5) March 19, 2023
UPDATE ORA 05:00
Guvernator: 6 civili răniți de muniții cu dispersie în Kostiantynivka
Cel puțin șase civili au fost răniți în orașul Konstyantynivka după ce forțele rusești au bombardat cu muniție cu dispersie o zonă din apropierea pieței centrale, a anunțat la 18 martie guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko.
Atacul, efectuat cu ajutorul lansatoarelor de rachete multiple Uragan, a avariat nouă clădiri cu mai multe etaje, zece case, o școală, un magazin pentru copii și o duzină de mașini și garaje, potrivit oficialului.
UPDATE ORA 04:00
Guvernator: Rusia a ucis 2 persoane și a rănit 5 în Kramatorsk cu muniție cu dispersie
Forțele rusești au folosit muniție cu dispersie în ultimul lor atac asupra orașului Kramatorsk din estul țării, ucigând cel puțin doi civili și rănind cinci, a anunțat la 18 martie guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko.
Peste 100 de țări interzic utilizarea muniției cu dispersie, dar Rusia continuă să folosească aceste arme, care eliberează bombe explozive de mici dimensiuni și care afectează civilii. Observatorii internaționali au confirmat utilizarea „extinsă” de către Rusia a munițiilor cu dispersie, acuzație pe care Moscova o neagă. Rusia nu este semnatară a Convenției din 2008, dar este obligată de Dreptul umanitar internațional, să evite utilizarea acestora.
UPDATE ORA 03:00
Președintele american Joe Biden a salutat mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru președintele rus Vladimir Putin.
“Cred că este justificat”, a spus Biden lui Jeremy Diamond de la CNN.
Liderul american a recunoscut că autoritatea curții nu este recunoscută de Rusia sau SUA, „dar cred că reprezintă un punct foarte puternic”, a spus el.
Putin „a comis în mod clar crime de război”, a adăugat Biden.
UPDATE ORA 02:00
Statele Unite au comentat despre emiterea unui mandat de arestare de către Curtea Penală Internațională pentru președintele rus Putin:
„Procurorul Curții Penale Internaționale este o persoană independentă și își dă propriile judecăți pe baza probelor de care dispune. Cei responsabili pentru crimele de război trebuie trași la răspundere”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price .
UPDATE ORA 01:00
Activişti pro-Kremlin au protestat sâmbătă la Moscova în faţa ambasadelor a 20 de ţări considerate de Rusia drept ,,neprietenoase” , cu ocazia aniversării a noua ani de la anexarea Peninsulei Crimeea, transmite AFP.
Ţări precum Statele Unite, Regatul Unit şi Franţa ,,susţin Ucraina (…) şi livrează în mod activ arme letale regimului ucrainean”, a explicat mişcarea de tineret ,,Molodaia gvardia” într-un comunicat.
,,Cu ajutorul acestor arme letale, este prevăzut în planul lui Zelenski şi al lui Biden luarea înapoi a Crimeei” de la ruşi, a asigurat pentru AFP preşedintele mişcării, Anton Demidov, în timpul demonstraţiei din faţa ambasadei SUA.
Mitingul din faţa ambasadei americane a reunit în jur de 400 de activişti care afişau pancarte pe care se putea citi ,,Statele Unite, tu semeni moartea”, ,,Crimeea cu Rusia pentru totdeauna” , a notat un corespondent al AFP.
În faţa ambasadei Marii Britanii s-au strâns aproximativ 200 de protestatari, potrivit unui jurnalist AFP.
Conform informaţiilor furnizate de ,,Molodaia gvardia” , totalul activiştilor pro-Kremlin care au protestat a fost de 5.000.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Alți 880 de soldați ruși au fost uciși vineri, potrivit unor totaluri neverificate publicate de armata ucraineană. Statul major al acestuia a spus că asta înseamnă că peste 164.000 de militari ruși au fost uciși de la izbucnirea războiului din februarie anul trecut. Într-o actualizare postată pe Facebook, se spunea că alte cinci tancuri, șapte vehicule blindate de luptă și opt sisteme de artilerie au fost dezactivate de forțele ucrainene. Grupul de mercenari Wagner din Rusia intenționează să recruteze aproximativ 30.000 de noi luptători până la jumătatea lunii mai, a declarat sâmbătă fondatorul său Yevgeny Prigozhin.
Într-un mesaj audio Telegram, Prigozhin a spus că centrele de recrutare Wagner, despre care a spus el că s-au deschis săptămâna trecută în 42 de orașe rusești, angajează în medie 500 până la 800 de persoane pe zi.
În ianuarie, Statele Unite au evaluat că Wagner avea aproximativ 50.000 de luptători în Ucraina, inclusiv 40.000 de condamnați pe care Prigojin i-a recrutat din închisorile rusești, cu promisiunea de grațiere gratuită dacă ar supraviețui șase luni.
Oficialii ucraineni au susținut că aproximativ 30.000 dintre luptătorii lui Wagner au dezertat sau au fost uciși sau răniți. Prigozhin a spus că recrutarea merge mai bine decât se așteptase și că cei care fac voluntariat erau într-o formă fizică mai bună decât condamnații pe care i-a preluat înainte.