- Financial Times: Iranul analizează posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective militare americane din Europa în cazul unei noi escaladări a conflictului
- Bulgaria și Cipru sunt printre posibilele ținte, potrivit surselor iraniene citate de Financial Times
- România a permis dislocarea temporară a unor forțe și echipamente militare americane, iar Teheranul a acuzat ulterior România și NATO de „complicitate”.
NATO este pregătită să răspundă oricărei amenințări și să-și apere aliații, inclusiv bazele Statelor Unite din Europa, în cazul unor eventuale atacuri lansate de Iran, a declarat un purtător de cuvânt al Alianței Nord-Atlantice, citat de Times of Israel.
Declarația vine după ce Financial Times, citând surse anonime apropiate de Teheran, a relatat că Iranul ar lua în calcul atacarea unor baze americane din Europa dacă Administrația Trump nu ajunge la un acord de pace cu regimul iranian.
Bulgaria și Cipru se află printre țintele sensibile menționate. Bulgaria găzduiește temporar aeronave și militari americani, în timp ce în Cipru se află infrastructură militară britanică strategică. Baza RAF Akrotiri a fost deja vizată în contextul conflictului.
Pentru NATO, un eventual atac asupra unor obiective americane aflate pe teritoriul unui stat aliat ar putea transforma rapid confruntarea dintre SUA și Iran într-o criză de securitate pentru întreaga Alianță.
România a oferit sprijin logistic Statelor Unite
România urmărește îndeaproape evoluțiile, în condițiile în care se află pe flancul sud-estic al NATO și găzduiește la Deveselu un important element al sistemului de apărare antirachetă al Alianței.
CSAT a aprobat, pe 11 martie, solicitarea SUA pentru dislocarea temporară în România a unor trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare. Nicușor Dan a precizat atunci că echipamentele aveau caracter defensiv. Parlamentul a aprobat ulterior măsura cu 272 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și cinci abțineri.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat ulterior că aeroportul din București și-a redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor de realimentare folosite în operațiunea împotriva Iranului. El a spus că între 4.000 și 5.000 de zboruri ale avioanelor americane au fost efectuate de pe baze europene în timpul conflictului.
Teheranul a reacționat prin purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, care a acuzat NATO de „complicitate” la ceea ce a numit „războiul de agresiune ilegal” împotriva Iranului.
MAE a respins acuzațiile și a precizat că România nu a fost parte a conflictului dintre SUA și Iran. Ministerul a explicat că decizia Bucureștiului a fost luată în baza acordurilor bilaterale cu Statele Unite și a reiterat că România „este o țară aliată cu responsabilități și angajamente pe care le respectă pe deplin”.
