• Din 1988 până în 2020 au apărut cinci conflicte armate înghețate în bazinul Mării Negre.
  • Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina au câte un „conflict înghețat”.
  • „Conflictele înghețate” sunt un instrument menținere a influenței ruse în acele zone.

Conflictul armat înghețat din Nagorno-Karabah, izbucnit cu o nouă forță în această toamnă, nu este singurul în bazinul Mării Negre. Sunt mai multe și toate sunt pe teritoriul unor țări din fostul lagăr sovietic.

Nagorno-Karabah este cel mai vechi. Începe în 1988. Secesioniștii armeni din Nagorno-Karabah au încercat să se unească cu Armenia. Într-un final, conflictul a dus la mutarea a 230.000 de armeni din Azerbaidjan și 800.000 de azeri din Armenia și Karabah. Focul a încetat în 1994, iar de atunci există și nerecunoscuta Republică Karabahul de Munte.

Georgia are pe teritoriul său tocmai două conflicte înghețate. Conflictul înghețat după războiul din Osetia de Sud din 1991-1992 și conflictul înghețat în Abhazia după războiul civil din Georgia 1991-1993, urmat de războiul din Abhazia din 1992 – 1993.

Recomandări

OFICIAL ÎN SCHENGEN
CE CÂȘTIGI LA GALA ZF?
PUTIN TESTEAZĂ ORȘENIK
BIDEN RESPINGE ICC
MANDAT PENTRU BIBI
VREMEA REA ÎNCHIDE A1

Un conflict armat înghețat este foarte aproape de România. Este vorba de Transnistria, care este parte a Republicii Moldova. Conflictul începe în 1992, dar rădăcinile lui vin din 1990, atunci când regiunea își declară independența față de Republica Moldova. Cauza secesiunii invocată de majoritea populației rusofile, ar fi fost „o posibilă unire cu România” a statului moldovean. Conflictul militar a durat cinci luni.

Conflictul din Ucraina continuă și astăzi

Ultimul conflict înghețat este cel din Ucraina, ca urmare a Euromaidanului și a Crizei din Crimeea din 2014. Așa s-a format regiunea separatistă Donbas cu cele două republici nerecunoscute, unde focul nu s-a oprit nici azi.

Cele cinci conflicte armate înghețate răbufnesc periodic. Ele au în comun faptul că Federația Rusă este cea care a negociat pacea cu părțile beligerante. Acest statut al Rusiei este contestat de autoritățile constituționale din țările unde există conflictele înghețate. Georgia, Ucraina, dar și Republica Moldova învinuiesc Rusia că folosesc regiunile separatiste ca instrumente de menținere a influenței ruse în zonă.