• Curtea Supremă a SUA a anulat criteriile de diversitate rasială folosite la admitere în Universitățile Harvard și Carolina de Nord.
  • Curtea Supremă a stabilit că, în evaluarea candidaților, universitățile trebuie să ia în considerare cunoștințele acestora și nu originea lor rasială.
  • Potrivit Reuters, decizia de azi va avea impact asupra regulilor de admitere de la nivel național.

Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat joi, 29 iunie, programele de admitere a studenților în funcție de rasă de la Universitatea Harvard și de la Universitatea din Carolina de Nord, într-o puternică lovitură dată politicilor de discriminare pozitivă folosite adesea de unitățile americane de învățământ superior pentru a crește numărul studenților de culoare, hispanici și alte grupuri minoritare subreprezentate în campusuri, scrie Reuters.

Judecătorii au dat dreptate unui grup intitulat „Studenți pentru admitere echitabilă” , fondat de Edward Blum, un activist care se opune discriminării pozitive, în urma unui apel pe care grupul l-a depus față de deciziile instanțelor inferioare care au atestat legalitatea programelor de admitere folosite la cele două prestigioase școli pentru a promova o populație studențească diversă.

Este sfârșitul discriminării în universitățile americane, decide Curtea Supremă

Decizia, susținută de judecătorii conservatori ai Curții, judecătorii liberali fiind în dezacord cu aceasta, a fost de 6-3 împotriva Universității din Carolina de Nord și 6-2 împotriva Harvard. Judecătorul liberal Ketanji Brown Jackson nu a participat la cazul Harvard.

Recomandări

DE CE S-A PRĂBUȘIT ELICOPTERUL CU RAISI
CNN: HAGA CERE ARESTAREA LUI NETANYAHU
CE URMEAZĂ ÎN IRAN
TAYLOR SWIFT, ÎN SLUJBA DOMNULUI
SCARLET JOHANSSON CRITICĂ OPENAI
RAISI ȘI DELEGAȚIA AU MURIT

În hotărârile majore de anul trecut, conduse tot de judecătorii conservatori, instanța a anulat decizia istorică Roe vs. Wade, din 1973, care legalizase avortul la nivel național, și a extins drepturile privind armele de foc prin două hotărâri de referință.

Judecătorul-șef John Roberts, care a scris în numele majorității, a afirmat: „Programele de admitere de la Harvard și UNC nu pot fi reconciliate cu garanțiile clauzei de protecție egală”, referindu-se la promisiunea din Constituția SUA privind protecția egală în fața legii.

John Roberts a adăugat că studenții „trebuie să fie tratați pe baza experiențelor lor ca indivizi, și nu pe baza rasei. Multe universități au făcut prea mult timp exact opusul. Și, procedând astfel, au ajuns la concluzia, în mod greșit, că piatra de încercare a identității unui individ nu sunt provocările depășite, abilitățile dobândite sau lecțiile învățate, ci culoarea pielii lui. Istoria noastră constituțională nu tolerează această alegere. ”

„În același timp” , a mai motivat Roberts, „așa cum toate părțile sunt de acord, nimic din această opinie nu ar trebui interpretat ca interzicând universităților să ia în considerare discursul unui candidat despre modul în care rasa i-a afectat viața, fie prin discriminare, inspirație sau în alt mod. ”

Multe instituții de învățământ superior din SUA, corporații și lideri militari susțin de mult timp discriminarea pozitivă în campusuri nu doar pentru a remedia inegalitatea rasială și excluderea din viața americană, ci și pentru a asigura un fond de talente care să poată aduce o gamă largă de perspective la locul de muncă și în rândurile forțelor armate americane.

,,Dă înapoi decenii” de progres: Sotomayor

Judecătoarea liberală Sonia Sotomayor a afirmat, într-o opinie divergentă, că decizia „subminează” garanția constituțională a protecției egale și întărește și mai mult inegalitatea rasială în educație. „Astăzi, această Curte dă înapoi zeci de ani de precedente și progrese importante” , a scris ea, într-o opinie diferită, la care s-au alăturat judecătorul Ketanji Brown Jackson și judecătoarea liberală Elena Kagan.

Sotomayor a adăugat: „Curtea cimentează o regulă superficială a daltonismului ca principiu constituțional într-o societate segregată în mod endemic, în care rasa a contat întotdeauna și continuă să conteze” .

În procesele intentate în 2014, grupul lui Edward Blum a acuzat Universitatea din Carolina de Nord (UNC) de discriminare față de candidații albi și americani de origine asiatică, iar Harvard, de părtinire față de candidații americani de origine asiatică.

Studenții care susțin admiterea echitabilă au afirmat că adoptarea de către UNC, o universitate publică, a unei politici de admitere care nu este neutră din punct de vedere rasial încalcă garanția de protecție egală a legii, conform celui de-al 14-lea amendament al Constituției SUA.

Grupul a mai susținut că Harvard, o universitate privată, a încălcat Titlul VI al unei legi federale importante, numită Civil Rights Act, din 1964, care interzice discriminarea pe bază de rasă, culoare sau origine națională în cadrul oricărui program sau activitate care primește asistență financiară federală.

Potrivit Harvard, aproximativ 40% dintre colegiile și universitățile americane iau în considerare rasa, la admitere, într-un mod sau altul.

Discriminarea pozitivă a rezistat zeci de ani controlului Curții Supreme, cel mai recent într-o hotărâre din 2016 care a implicat un student alb, susținut de Blum, care a dat în judecată Universitatea din Texas după ce a fost respins la admitere.

Curtea Supremă s-a deplasat tot mai spre dreapta conservatoare începând din 2016 și include acum trei judecători care au făcut opinie separată în cazul Universității din Texas și trei persoane nou numite de fostul președinte republican Donald Trump.

Harvard și UNC afirmă că folosesc rasa ca fiind doar un factor într-o serie de evaluări individualizate pentru admitere – lucru permis de precedentele de la Curtea Supremă – și că limitarea luării rasei în considerare ar provoca o scădere semnificativă a înscrierilor de studenți din grupuri subreprezentate.

Criticii, care timp de decenii au încercat să răstoarne practica, susțin că aceste politici sunt ele însele discriminatorii.

McCarthy laudă decizia

Preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor a SUA, Kevin McCarthy, a salutat noua decizie a Curţii Supreme a SUA, apreciind că ea restabileşte egalitatea între studenţi. 

O reacţie similară a venit din partea fostului preşedinte republican Donald Trump, care a scris pe platforma sa Truth Social că „astăzi este o zi mare pentru America”. „Revenim la un sistem bazat pe merit, aşa cum ar fi trebuit să fie” , a adăugat el. 

Actualul preşedinte al SUA, democratul Joe Biden, urmează să aibă o intervenţie pe acest subiect, fiind de aşteptat ca el să critice decizia Curţii Supreme.

Citește și

VIDEO. Virgin Galactic a lansat primul zbor comercial în spaţiu

VIDEO. Protestele din Franța devin din ce în ce mai violente. Ce măsuri de siguranță s-au luat

Madonna s-a întors acasă, după ce a fost internată de urgență la terapie intensivă și intubată. Care este starea artistei