- România se bazează pe UE ca să poată aduna banii de salarii
- Fără banii UE, bugetul de stat ar fi o gaură imensă.
- În 2021 e la fel – banii sunt de la UE și „găurim” doar 80 de miliarde.
România nu s-ar descurca fără banii europeni – dincolo de teoremă, realitatea este dură – anul trecut am împrumutat 20 de miliarde de euro – deficitul – însă cum ar fi fost dacă nu aveam cele 7 miliarde de la UE? Și mai rău sau mult mai rău. În 2021 e la fel – banii sunt de la UE și „găurim” doar 80 de miliarde.
Sentimentul neputinței este uriaș când vorbim de alocarea resurselor în România. Un șofer de la Ministerul de Finanțe câștigă cât un jurist la Ministerul Educației. De ce? Pentru că se poate. Când mergem spre cifrele mari aflăm două lucruri și mai mari: România se bazează pe venituri de la UE ca să genereze o gaură de 16 miliarde de euro în 2021.
Și al doilea lucru: nu strângem taxe pentru că nu știm, ne facem că muncim cu pixul în epoca când unii fac averi cu mega computerele.
Venituri de 7 miliarde de euro de la UE, în 2020
În 2021 le lăudăm că avem o creștere spectaculoasă la investiții – de la 8,4 miliarde de lei la 61,4 miliarde de lei, aproape 12 miliarde și jumătate de euro – dar nu știm exact pe ce – aparate medicale, autostrăzi, orice, dar să fie banul investit, așa e rubrica. Cine investete? UE, firește, europeanul susține România. Anul trecut am avut venituri de 7 miliarde de euro de la UE. Anul ăsta trecem venituri de aproape 10 miliarde de euro.
Practic, dezvoltăm România dacă trimit cei din UE bani, altfel stăm și ne uităm la vitrine. Diferențele fundamentale dintre România și Europa vin de la colectarea de taxe – în primul rând TVA – suntem cu 4 miliarde de euro în urmă cifrelor pe care le strânge Europa și gata de ce propunem noi înșine.Cu banii ăștia am face 4 spitale regionale noi în fiecare an. Doar atât.
Nu uităm, avem un premier care susține că principala să moștenire ar vrea să fie digitalizarea Fiscului. Adică să lege datele între ele și să angajeze oamenii deștepți care să urmărească aceste fluxuri – așa cum au băncile private sau cum are BNR. Nu avem niciun deadline – undeva, cândva, România modernă.
Aurelian Dochia, analist economic: „Este un buget care reprezintă un compromis. Ca în fiecare an, specialiștii din Ministerul Finanțelor știu să închidă bugetul și liniile mari pe care se bazează sunt credibile. Nu există nimic exagerat în acest buget. Dar în anul acesta de incertitudine pot apărea multe surprize, fie în sens negativ, fie în sens pozitiv. Vom avea probabil cel puțin două rectificări și în 2021”.