- Oligarhii ruși au etalat o tăcere îngrijorată în faţa explicaţiilor lui Putin asupra războiului din Ucrainei.
- Versiunea oficială este că Rusia nu se teme de sancţiuni.
- Aceasta se bazează pe exporturile sale de gaze şi petrol, precum şi pe Fondul Naţional de Rezervă de 640 de miliarde de dolari.
Tăcerea îngrijorată a oligarhilor în faţa explicaţiilor lui Putin asupra războiului din Ucrainei a fost concluzia pe care analiştii internaţionali au interpretat-o, după întâlnirea de la Kremlin.
Advertisment
Versiunea oficială este că Rusia nu se teme de sancţiuni, bazându-se pe exporturile sale de gaze şi petrol, precum şi pe Fondul Naţional de Rezervă de 640 de miliarde de dolari.
Joi însă, în faţa primelor răspunsuri europene şi americane, Vladimir Putin s-a grăbit să cheme oligarhii care contează cel mai mult pentru Kremlin, pentru a-i linişti: „Țara va reuşi şi în orice caz statul va fi alături de antreprenori”.
Recomandări
Cine sunt oamenii lui Putin
În sala mare Ekaterininsky, unde membrii Consiliului de Securitate trebuiau să aprobe la televizor decizia de război a şefului, oligarhii au apărut precum nişte şcolari.
Au fost directorii întreprinderilor publice plasate acolo de Putin, de la Gazprom la Rosneft, cei doi giganţi ai gazelor şi petrolului. Apoi, supravieţuitorii erei Elţin, cei care şi-au creat imperiile în timpul a ceea ce a fost numit „cel mai mare jaf al secolului XX”, privatizarea sistemului industrial sovietic: Potanin, Aven, Kerimov, Mordashov, Alekperov.
De la începutul ascensiunii sale la putere în 2000, actualul conducător al Kremlinului i-a convocat pentru a explica cum vor merge lucrurile de atunci.
Joi nu au fost unii dintre cei mai loiali oligarhi de la Kremlin, cei care şi-au făcut banii doar datorită lui Vladimir Vladimirovici.
Fraţii Rotenberg, prieteni de multă vreme, pasionaţi de judo, stăpâni ai băncilor şi ai construcţiilor, sunt loviţi în plin de sancţiuni. Yurij Kovalchuk, tovarăş al lui Putin şi patronul băncii Rossiya, care potrivit criticilor preşedintelui este, în realitate, banca lui.
Gennadiy Timchenko, colegul de tinereţe al lui Putin la Primăria Sankt Petersburg, este cel mai mare intermediar de produse petroliere din Rusia. De asemenea, au lipsit fostul lord al aluminiului, Deripaska, şi patronul clubului de fotbal Chelsea, Abramovici.
Aceștia se simt îngrijorați față de eveniment
Cei prezenţi păreau serios îngrijoraţi de evenimente. Conform calculelor revistei Forbes, cele mai mari companii de mărfuri au pierdut 38 de miliarde de dolari într-o singură zi, în ciuda preţurilor ridicate ale petrolului şi gazelor.
Putin nu se aştepta la probleme de la „ai lui”: Alexei Miller, adjunctul lui Putin la Sankt Petersburg şi simplu funcţionar guvernamental care a fost promovat ulterior în funcţia de viceministru şi apoi catapultat la cârma Gazprom; sau Igor Sechin, şi el coleg al Municipiului Sankt Petersburg, care a ajuns cu Putin în administraţia sa la Moscova şi apoi s-a plasat la cârma companiei Rosneft, care a devenit un gigant petrolier odată cu achiziţionarea activelor Iukos de la Hodorkovski. La fel pentru Vladimir Kiriyenko, fiul lui Serghei, şef adjunct al administraţiei lui Putin.
Preşedintele a trebuit să dea nişte explicaţii celorlalţi, să-i liniştească. „A fost o decizie obligatorie, pur şi simplu nu ne-au dat altă cale de ieşire… O spun din nou, o măsură obligatorie… Era imposibil să răspundem în alt mod… Toate încercările noastre au dus la zero, zero!”, a motivat Putin, într-o sală tăcută, dar pusă pe gânduri, spun analiştii.
Toată lumea a ascultat în tăcere religioasă şi singurul care a vorbit a fost Aleksandr Shokhin. Acesta a vorbit despre regulile privind criptomonedele, doar pentru că rolul său de preşedinte al Confindustria o impunea.
În Rusia lui Putin, ordinele şefului nu sunt discutate.