- Bombardamentele rusești au ucis miercuri cel puțin două persoane și au rănit alte cinci în regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, a anunțat Serhii Lysak.
- Două femei, în vârstă de 62 și 57 de ani, au fost ucise în orașul Marhaneț, a precizat el.
- Peste 12 clădiri cu mai multe etaje și mai multe case din Marhaneț au fost avariate din cauza bombardamentelor, a precizat administrația regională, într-o postare separată.
UPDATE ORA 24:00
Zelenski a decorat 159 de militari ucraineni, dintre care 57 post-mortem Președintele ucrainean Volodimir
Zelenski a acordat premii de stat pentru 159 de militari ucraineni, dintre care 57 post-mortem.
Potrivit unui decret publicat pe site-ul șefului statului, militarii au fost decorați pentru curajul și sacrificiul manifestate în apărarea suveranității statului și integrității teritoriale a Ucrainei, loialitatea față de jurământul militar.
Aceştia au primit ordinele „Pentru curaj”, „Pentru serviciul militar în Ucraina” și „Apărătorul patriei” .
UPDATE ORA 23:00
Cel puțin o persoană a murit și șapte au fost rănite în bombardamentele rusești asupra regiunii Donețk
Procuratura Regională Donețk a anunțat într-o postare Telegram că, în urma bombardamentelor rusești de joi, cel puțin o persoană a fost ucisă și alte șapte au fost rănite în regiunea Donețk, scrie CNN.
Forțele ruse au tras asupra orașului Kostiantinivka și a mai multor sate cu artileria și cu lansatoarele de rachete multiple Uragan, a declarat procuratura, adăugând că bombardamentele au lovit „gara, piața și casele private” .
Femeia care a murit avea 50 de ani și locuia în Pivdenne, unde o altă persoană a fost rănită, potrivit parchetului. Celelalte șase persoane care au fost rănite se aflau în Kostiantinivka, inclusiv un cetățean polonez. Fragmentele de obuze au deteriorat peste 30 de clădiri rezidențiale, a precizat procuratura ucraineană.
UPDATE ORA 22:00
SUA pregătesc un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina
John Kirby, coordonatorul pentru comunicare strategică al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, a anunțat că SUA pregătesc un nou pachet de sprijin pentru apărare pentru Ucraina, care va fi anunțat în viitorul apropiat. „În zilele următoare, veți vedea un alt anunț de asistență de securitate din partea Statelor Unite. Sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina nu are egal în întreaga lume în ceea ce privește oportunitățile și sumele pe care am convenit să le oferim”, a sps John Kirby.
UPDATE ORA 21:00
Preşedintele sirian Bashar al-Assad, care s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Putin la Kremlin, şi-a reiterat poziţia privind războiul din Ucraina, afirmând că Damascul recunoaşte teritoriile revendicate de Rusia în Ucraina, relatează CNN.
„Eu spun că acestea sunt teritorii ruseşti şi, chiar dacă războiul nu ar fi avut loc, acestea sunt, din punct de vedere istoric, teritorii ruseşti”, a declarat al-Assad pentru agenţia RIA.
Siria a fost alături de Rusia în problema Ucrainei, a spus Assad. „Deoarece aceasta este prima mea vizită de la începutul operaţiunii militare speciale din Ucraina, aş dori să repet poziţia siriană de susţinere a acestei operaţiuni speciale”, i-a spus Assad şi lui Putin, potrivit unei transcrieri a Kremlinului.
Ucraina şi Siria au întrerupt legăturile diplomatice vara trecută, după ce Damascul a recunoscut independenţa celor două republici separatiste susţinute de Rusia, Doneţk şi Luhansk, situate în regiunea Donbas din estul Ucrainei.
Siria a fost prima ţară care a recunoscut independenţa regiunilor separatiste, iar luna trecută şi-a declarat intenţia de a stabili relaţii diplomatice cu acestea.
În septembrie 2022, Rusia a declarat, de asemenea, anexarea regiunilor Herson şi Zaporojie – deşi trupele ruseşti nu le controlează în totalitate – după aşa-zise referendumuri organizate în aceste regiuni.
Rusia a început o operaţiune militară în Siria pentru a susţine regimul Assad cu şase ani înainte de invazia sa în Ucraina. Bashar Al-Assad a declarat joi că ar saluta orice propunere a Rusiei de a înfiinţa noi baze militare şi de a creşte numărul de trupe în ţara sa, sugerând că prezenţa militară rusă în această ţară ar trebui să devină permanentă, a relatat Reuters.
UPDATE ORA 20:00
Nu căutăm o escaladare cu Rusia – Pentagonul
,,Nu căutăm un conflict cu Rusia, nu căutăm o escaladare cu Rusia” , afirmă un purtător de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder, conform Sky News.
O înregistrare video cu un avion rusesc care încearcă să toarne combustibil pe o dronă americană în Marea Neagră a fost difuzată ,,pentru a demonstra public ce tip de acțiuni au întreprins rușii” , adaugă el.
Ryder spune că SUA nu au cerut scuze Rusiei după ce un avion Su-27 a tăiat elicea unei drone MQ-9, forțând-o să fie doborâtă în Marea Neagră.
Rusia ,,probabil” încearcă să găsească o dronă
,,Avem indicii că Rusia face probabil un efort pentru a încerca să recupereze resturile MQ-9″ , spune Ryder.
,,Este foarte puțin probabil ca ei să reușească să recupereze ceva util” .
SUA ,,au luat măsuri pentru a proteja informațiile de la bordul acelui avion” , iar acesta s-a prăbușit în ape extrem de adânci, spune el.
După ce un reporter întreabă dacă SUA a mers suficient de departe în condamnarea acțiunilor piloților, Ryder spune: ,,Am subliniat că este un act inacceptabil, dar dacă sunteți în căutarea unei hiperbole, vă las pe dumneavoastră” .
El adaugă: ,,Acest comportament agresiv a fost intenționat din partea piloților. Nu știm dacă au lovit sau nu intenționat drona, dar demonstrează în mod clar fie o pilotaj slab, fie un comportament imprudent.”
În comentariile sale finale cu privire la incidentul cu drona, dl Ryder spune: ,,Miza este mare, de aceea este important să păstrăm liniile de comunicare deschise pentru a preveni calculele greșite.”
Ryder spune că SUA nu a văzut niciun fel de sprijin letal transferat din China către Rusia pentru a fi folosit pe câmpul de luptă din Ucraina.
UPDATE ORA 19:00
Suedia şi Marea Britanie anunţă un acord privind trimiterea de sisteme de artilerie Ucrainei
Suedia a anunţat joi un acord cu Marea Britanie pentru vânzarea sistemului său de artilerie Archer, permiţând astfel Londrei să doneze Ucrainei un model mai vechi de artilerie, AS-90, scrie presa franceză.
Marea Britanie va cumpăra 14 sisteme de artilerie Archer, a comunicat joi guvernul de la Stockholm. Acesta a mai precizat că va trimite opt sisteme Archer direct Ucrainei, care le cere de mai multe luni.
Sistemul Archer, dezvoltat de Suedia, se compune dintr-un obuzier integral automatizat montat pe un vehicul de teren, care permite echipajului din cabina blindată să comande tunul de la distanţă.
‘Sistemele de artilerie precum Archer, asociate cu vehicule blindate şi tancuri, cresc capacitatea de apărare a Ucrainei şi îi permit să recupereze teren’, a declarat ministrul suedez al apărării, Pal Jonson.
Într-un alt comunicat, guvernul britanic a afirmat că aceste 14 sisteme Archer vor servi la ‘înlocuirea provizorie a celor 32 de sisteme de artilerie AS-90 furnizate de Regatul Unit forţelor armate ucrainene’.
Londra anunţase trimiterea acestor AS-90 Ucrainei în ianuarie, conform Agerpres.
Guvernul suedez a precizat că angajamentul său militar faţă de Ucraina se ridică până acum la 16,9 miliarde de coroane (1,51 miliarde de euro).
În februarie, Suedia s-a alăturat altor state occidentale care au promis arme mai grele Ucrainei, anunţând că va livra o ‘duzină’ de tancuri Leopard 2, precum şi sisteme de rachete antiaeriene IRIS-T şi HAWK.
UPDATE ORA 18:00
China este îngrijorată de o escaladare a războiului în Ucraina şi îşi doreşte ca Moscova şi Kievul să reia discuţiile de pace ,,cât mai repede posibil” , i-a transmis joi noul ministru chinez de externe, Qin Gang, omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, în cursul unei convorbiri telefonice, potrivit Reuters.
,,China se teme de o agravare a crizei şi de scăparea ei de sub control. Ea speră ca toate părţile să-şi păstreze calmul, să rămână raţionale, să dea dovadă de reţinere şi să reia discuţiile de pace cât mai curând posibil şi să revină pe calea unei reglementări politice” , i-a transmis Gang lui Kuleba, potrivit unui comunicat al Ministerului chinez de Externe.
China îşi exprimă speranţa că Ucraina şi Rusia nu vor închide uşa în faţa unei soluţii politice, a afirmat ministrul de externe chinez, conform aceluiaşi comunicat, citat de Reuters.
Este prima discuţie telefonică între miniştrii de externe chinez şi ucrainean de când Qin Gang a preluat portofoliul de şef al diplomaţiei la sfârşitul lunii decembrie.
Beijingul, care s-a abţinut de la condamnarea Rusiei pentru invazia sa în Ucraina, a îndemnat cele două părţi să agreeze o detensionare graduală, care să conducă la o încetare completă a focului, aşa cum prevede documentul său în 12 puncte privind ,,soluţionarea politică a crizei ucrainene” .
Acest plan, care a fost salutat de cele două părţi, face apel la protejarea civililor şi la respectarea reciprocă a suveranităţii.
În acest text, făcut public la sfârşitul lunii februarie, China se opune oricărei recurgeri la arma nucleară şi face apel la respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor – prin aceasta subînţelegându-se şi Ucraina, care are o parte din teritoriu aflat sub controlul Rusiei.
Acest document chinez a fost primit cu prudenţă de Occident, întrucât China, oficial neutră, nu a condamnat niciodată public Rusia pentru invazia sa în Ucraina.
Diplomaţia chineză încearcă să se impună ca mediator în acest conflict. Cu toate acestea, poziţia sa de partener apropiat al Moscovei o descalifică în ochii mai multor ţări occidentale.
Qin Gang şi-a reiterat joi sprijinul pentru acest document chinez în 12 puncte, afirmând totodată că Beijingul a ,,menţinut până acum o poziţie obiectivă şi corectă în problema Ucrainei”.
,,China va continua să joace un rol constructiv pentru a se ajunge la o încetare a focului şi a luptelor, pentru a atenua criza şi pentru a asigura o revenire la pace” , a subliniat el.
,,Sperăm ca Ucraina şi Rusia, indiferent de dificultăţile şi provocările întâmpinate, să nu închidă uşa unei reglementări politice’, a insistat ministrul chinez de externe.
Preşedintele chinez Xi Jinping este aşteptat săptămâna viitoare într-o vizită la Moscova pentru a se întâlni cu omologului său rus Vladimir Putin, urmând apoi să aibă o întâlnire virtuală cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Potrivit analiştilor, va fi greu pentru China să determine Rusia şi Ucraina să se aşeze la masa negocierilor, dar unii dintre ei subliniază că preşedintele Xi ar putea acţiona ca un „canal secundar” („back channel”) pentru a impulsiona părţile către discuţii.
Acuzată recent de SUA că ar lua în considerare furnizarea de arme Rusiei, China a dezminţit ferm că ar avea o astfel de intenţie, conform media citate.
La rândul său, şeful diplomaţiei ucrainene a indicat joi că a discutat cu omologul său din China, ţară aliată Rusiei, despre respectarea principiului integrităţii teritoriale, în timp ce Beijingul insistă asupra reluării negocierilor de pace.
La împlinirea unui an de la bombardamentul rusesc asupra teatrului din Mariupol în urma căruia, potrivit Kievului, au murit peste 300 de civili, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reamintit joi tragedia şi a dat asigurări că Rusia va plăti pentru ea.
Într-un mesaj video adresat populaţiei şi preluat de agenţiile locale, liderul ucrainean a rememorat masacrul căruia i-au căzut victime civilii ce se ascundeau de bombardamentele Rusiei în acel teatru din Mariupol, oraş de pe coasta Mării Azov, relatează presa spaniolă.
„În urmă cu un an, Rusia a aruncat în mod deliberat şi brutal o puternică bombă asupra Teatrului Dramatic din centrul oraşului Mariupol. Lângă clădire, era scris „Copii”, lucru imposibil de ignorat. Sute de oameni se ascundeau acolo de bombardamente” , a spus Zelenski.
„Statul terorist (rus) va răspunde pentru tot ceea ce a făcut”, a anunţat el, reiterând că, „pas cu pas, mergem înainte pentru a ne asigura că statul terorist este tras la răspundere pentru ceea ce a făcut ţării şi poporului nostru”.
„Ne amintim de toţi cei cărora teroarea rusă le-a curmat viaţa” , a subliniat Zelenski.
A year ago, Russia deliberately dropped a bomb on the Drama Theater in Mariupol. Next to it was the inscription „Children”, which was impossible to overlook. Hundreds of people were hiding there. We are working to hold the terrorist state to account for what it has done. pic.twitter.com/iZICS5Q5J0— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 16, 2023
UPDATE ORA 17:00
Patriarhul ortodox rus Kirill a calificat joi drept ,,monstruoasă” anunțata expulzare a ramurii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, până de curând atașată Patriarhiei Moscovei, dintr-o mănăstire emblematică din Kiev, descrisă drept ,,leagănul” ortodoxiei ruse.
În plin conflict armat cu Rusia, autoritățile ucrainene au cerut săptămâna trecută ca călugării care ocupă în prezent celebra Lavră a Peșterilor din Kiev să părăsească incinta până la 29 martie. ,,Ultimatumul autorităților de stat (ucrainene) pentru Lavra din Kiev este un act monstruos comparabil cu persecuția credinței în vremuri de impietate” , a declarat patriarhul Kirill, capul Bisericii Ortodoxe Ruse, într-un mesaj video publicat de serviciul său de presă.
Fondată în secolul al XI-lea și inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, Lavra din Kiev, care domină malurile Niprului, găzduiește călugări care fac parte din ramura Bisericii Ortodoxe Ucrainene care era supusă Patriarhiei Moscovei înainte de război.
UPDATE ORA 16:00
O legiune rusă care luptă alături de armata ucraineană împotriva Moscovei a fost desemnată joi drept ,,organizație teroristă” , deschizând calea unor pedepse grele pentru membrii săi dacă vor fi prinși.
Curtea Supremă a decis să dea curs unei solicitări a procuraturii și a recunoscut Legiunea Libertatea Rusiei drept ,,organizație teroristă” și ,,a interzis activitățile sale pe teritoriul rus” , au relatat agențiile de presă ruse. Orice persoană care ajută sau finanțează grupul, precum și membrii și liderii acestuia, riscă acum pedepse de până la închisoare pe viață.
Legiunea ,,Libertatea Rusiei” a fost creată la începutul conflictului din Ucraina, anul trecut, și include ruși care luptă alături de armata ucraineană împotriva forțelor Moscovei.
O anchetă condusă de ONU a descoperit că Rusia a comis o gamă largă de crime de război în Ucraina
Acestea includ tortura, uciderea civililor în afara luptei și deportarea copiilor, se arată în raport.
Comisia Internațională Independentă de Anchetă asupra Ucrainei a declarat că forțele ruse au efectuat atacuri „indiscriminate și disproporționate” și nu au luat măsuri pentru a proteja populația ucraineană.
Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia de crime de război, dar este un pas major pentru ca o anchetă să ajungă la această concluzie.
UPDATE ORA 15:00
Polonia va transfera Ucrainei în zilele următoare patru avioane de vânătoare MIG-29, a anunţat joi preşedintele polonez Andrzej Duda, potrivit Reuters.
,,În primul rând, efectiv în următoarele câteva zile vom transfera către Ucraina, dacă am reţinut bine, patru avioane pe deplin operaţionale” , a spus Duda la o conferinţă de presă. ,,Celelalte sunt în pregătire, în reparaţii” , a adăugat el.
Anunţul preşedintelui Duda vine la două zile după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki declara că transferul unor avioane de acest fel către Ucraina ar putea fi efectuat în următoarele 4-6 săptămâni.
De asemenea, guvernul de la Varşovia anunţase anterior că este pregătit să ofere Ucrainei avioane de vânătoare MIG-29 fabricate în fosta URSS, dar în cadrul unei coaliţii de ţări. La rândul ei, Slovacia şi-a manifestat disponibilitatea de a dona Ucrainei întreaga sa flotă de 11 avioane de acelaşi tip şi pe care le-a scos din exploatare.
Ministrul slovac al apărării, Jaroslav Nad, a declarat joia trecută că omologul său polonez l-a asigurat că guvernul de la Varşovia ar fi de acord să desfăşoare cu cel de la Bratislava o acţiune comună de furnizare a unor avioane MIG-29 către Ucraina.
Întrebat atunci câte aparate MIG-29 ar putea să ofere Polonia, şeful de cabinet al preşedinţiei poloneze, Pawel Szrot, a spus că nu vor fi 14, cu siguranţă, prin menţionarea acestei cifre el amintind de numărul tancurilor Leopard 2 pe care Polonia le-a transferat Ucrainei.
Potrivit declaraţiei de joi a preşedintelui Doda, Polonia dispune de 10-20 de avioane MIG-29.
Vladimir Putin s-a întâlnit astăzi personal cu cei mai importanți miliardari și cu elita de afaceri din Rusia, pentru prima dată de când a ordonat trupelor sale să invadeze Ucraina, în urmă cu mai bine de un an.
Liderul rus i-a îndemnat pe aceștia să investească în noi tehnologii, facilități de producție și întreprinderi pentru a ajuta Rusia să depășească ceea ce el a spus că sunt încercările occidentale de a-i distruge economia, relatează Reuters.
El a spus că Moscova a sfidat până acum aceste încercări, iar firmele occidentale care au decis să rămână în Rusia au luat o decizie inteligentă. Imaginile de la adunare au arătat că printre cei prezenți se numără miliardarii Oleg Deripaska, Vladimir Potanin, Alexei Mordashov, German Khan, Viktor Vekselberg, Viktor Rashnikov, Andrei Melnichenko și Dmitri Mazepin, ale căror interese variază de la metale și bănci la îngrășăminte.
UPDATE ORA 14.00
Fostul primar al Ekaterinburg, al patrulea oraș ca mărime din Rusia, a fost reținut din cauza unei postări pe rețelele de socializare în sprijinul liderului opoziției Alexei Navalny, încarcerat.
Evgheni Roizman, un politician de opoziție și critic al Kremlinului, ar fi postat un clip video în care apare pentru scurt timp logo-ul Fundației Anticorupție a lui Navalny, care a fost scoasă în afara legii ca organizație „extremistă” în 2021, potrivit Moscow Times, citat de poliția rusă.
UPDATE ORA 13.00
Nave rusești „văzute în apropierea zonei în care s-a prăbușit drona Reaper
Nave rusești au fost văzute în apropierea zonei în care s-a prăbușit drona americană MQ-9 Reaper în urmă cu două zile, a declarat un oficial american, citat de Reuters.
Acestea nu păreau să fi recuperat încă nicio parte a dronei și nu este clar dacă se află încă în zonă. Washingtonul a declarat că orice efort de recuperare legat de dronă ar fi dificil din cauza adâncimii apei din regiune.
UPDATE ORA 12.00
Imaginile „confirmă în mod absolut” coliziunea dintre o dronă americană și un avion rusesc, afirmă un înalt oficial american
Imaginile video publicate de Comandamentul European al SUA în cursul zilei de astăzi, care, potrivit acestuia, arată momentul impactului dintre un avion de vânătoare rusesc și o dronă americană MQ-9 Reaper deasupra Mării Negre, „confirmă în mod absolut” că a avut loc o coliziune fizică și o aruncare de combustibil, a declarat MJ Lee de la CNN, citând un înalt oficial al administrației americane.
UPDATE ORA 11.00
Armata rusă va decide cu privire la recuperarea dronei din Marea Neagră, spune Kremlinul
Kremlinul a declarat că o decizie privind recuperarea dronei americane MQ-9 Reaper doborâte în Marea Neagră va veni din partea armatei ruse.
Peskov a adăugat că nu știe care sunt planurile Ministerului Apărării.
UPDATE ORA 10.00
Comandamentul european al SUA a publicat joi o înregistrare video care, potrivit acesteia, arată momentul impactului în care un avion de luptă rusesc a lovit elicea unei drone americane MQ-9 Reaper deasupra Mării Negre, provocând abandonarea acesteia din urmă în apă. Înregistrarea, care durează 42 de secunde, arată cum aeronava face două treceri extrem de apropiate de dronă, înainte ca imaginea să se întrerupă.
UPDATE ORA 09.00
Moscova a declarat miercuri că va încerca să recupereze epava unei drone militare americane care s-a prăbușit deasupra Mării Negre, într-o confruntare pe care Washingtonul a pus-o pe seama a două avioane de luptă rusești. Oficialii americani au declarat că resturile ar putea fi în ape atât de adânci încât recuperarea este imposibilă și nu ar avea o valoare reală de informații.
UPDATE ORA 08.00
Miniștrii apărării și șefii militari ai Rusiei și SUA au avut miercuri conversații telefonice rare pentru a discuta despre incident. Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, i-a spus miercuri omologului său american Lloyd Austin că operarea zborurilor cu drone în apropierea Crimeei este provocatoare și ar putea duce la o escaladare, a declarat Ministerul rus al Apărării.
UPDATE ORA 07.00
Cinci nave care transportau 183.543 de tone de cereale și alte produse agricole au părăsit porturile ucrainene Chornomorsk și Odesa.
Navele sunt destinate Chinei, Spaniei și Emiratelor Arabe Unite și transportă porumb, orz și grâu. Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, un acord negociat în iulie anul trecut între Ucraina, Rusia, Turcia și Națiunile Unite, a ușurat blocada navală a Rusiei și a permis redeschiderea a trei porturi ucrainene cheie.
UPDATE ORA 06.00
Rusia a declarat miercuri că va încerca să recupereze epava dronei americane doborâte marți deasupra Mării Negre. SUA au declarat anterior că iau măsuri pentru a se asigura că drona nu va cădea în mâini greșite, dar au recunoscut că este posibil ca aceasta să nu fie recuperată niciodată.
UPDATE ORA 05.00
Rușii au ajuns la locul prăbușirii MQ-9 în Marea Neagră, potrivit a doi oficiali americani, în timp ce Kremlinul promite că va încerca să recupereze drona de supraveghere americană.
Marina rusă are mai multe nave în Marea Neagră, inclusiv nave cu baza în porturile din Crimeea, ceea ce le-ar fi plasat într-o poziție avantajoasă pentru a încerca să recupereze drona americană MQ-9 Reaper după întâlnirea acesteia cu avioanele de luptă rusești de marți.
Drona a căzut în apele internaționale la aproximativ 70 de mile sud-vest de Crimeea, a declarat unul dintre oficiali. Nu este clar dacă Rusia a reușit să recupereze ceva din resturile dronei atunci când au ajuns la locul prăbușirii.
UPDATE ORA 04.00
Un soldat din Brigada 93 Mecanizată din Ucraina a distrus un avion rusesc Su-25 deasupra Bahmut, potrivit unui comandant.
Anunțul vine după ce șeful biroului președintelui Ucrainei, Andriy Yermak, a declarat, de asemenea, că forțele Brigăzii 93 Mecanizate au doborât un avion militar rusesc în apropiere de Bahmut.
Comandantul Oleksandr Syrskyi, din cadrul Forțelor Terestre ale Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat că armata rusă „continuă să încerce fără succes să încerce să încerce orașul și să avanseze”.
UPDATE ORA 03.00
Mai puțin de 3.000 de persoane – inclusiv 33 de copii – au rămas în orașul Bahmut, aflat în conflict, potrivit lui Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare regionale din Donețk.
UPDATE ORA 02.00
Bombardamentele rusești au ucis miercuri cel puțin două persoane și au rănit alte cinci în regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, a declarat Serhii Lysak, șeful administrației militare regionale din Dnipropetrovsk, într-o postare pe Telegram.
Două femei, în vârstă de 62 și 57 de ani, au fost ucise în orașul Marhanets, a precizat el. Potrivit informațiilor preliminare, un bărbat și trei femei au fost spitalizați, iar o altă femeie rănită va fi tratată în regim ambulatoriu, a precizat el.
UPDATE ORA 01.00
Discuția telefonică purtată miercuri între ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, și omologul său american, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, s-a axat în principal pe cauzele și consecințele doborârii unei drone americane deasupra Mării Negre, a anunțat Ministerul rus al Apărării.
Șoigu i-a spus lui Austin că incidentul a fost cauzat de acțiunile SUA de nerespectare a zonei de restricție a zborurilor declarată de Federația Rusă, stabilită în legătură cu operațiunea militară specială din regiune, potrivit unui comunicat de presă.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Bombardamentele rusești au ucis miercuri cel puțin două persoane și au rănit alte cinci în regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, a anunțat Serhii Lysak, șeful administrației militare regionale din Dnipropetrovsk, într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.
Două femei, în vârstă de 62 și 57 de ani, au fost ucise în orașul Marhaneț, a precizat el. Potrivit primelor informații, un bărbat și trei femei au fost spitalizați, iar o altă femeie rănită va fi tratată în regim ambulatoriu, a adăugat guvernatorul.
Peste 12 clădiri cu mai multe etaje și mai multe case din Marhaneț au fost avariate din cauza bombardamentelor, a precizat administrația regională, într-o postare separată.
„Una dintre ele a luat foc – salvatorii au stins deja flăcările. Un magazin, un centru cultural și un cămin au fost avariate” , a precizat administrația regională.