LIVE UPDATE. Ziua 125 de invazie. Miniștrii de externe ai Turciei, Suediei și Finlandei au semnat un memorandum pentru ca cele două state nordice să adere la NATO

• O lovitură rusă a ucis cel puțin opt civili în orașul Lysychansk, din estul Ucrainei, în timp ce aceștia se aflau în oraș pentru a colecta apă.
• Un bombardament rusesc în orașul Harkov din nord-estul Ucrainei a ucis cinci persoane și a rănit 22, inclusiv cinci copii, spune guvernatorul regiunii.
• În orașul Kremenciuk, din centrul Ucrainei, o rachetă rusească a lovit un centru comercial aglomerat, ucigând cel puțin 13 persoane și rănind 50, spun înalți oficiali ucraineni.

UPDATE ORA 24:00

Salvatorii au încetat să mai caute supraviețuitori după atacul cu rachete rusești de luni asupra unui centru comercial din orașul Kremenchuk.

Președintele Zelensky a invitat ONU să viziteze locul atacului – care a ucis cel puțin 18 persoane.

Primarul ales al orașului Kherson din sudul țării ocupat de Rusia a fost arestat, potrivit presei rusești.

Putin obține opusul a ceea ce și-a dorit, spune NATO

Extinderea planificată a NATO pentru a include Suedia și Finlanda înseamnă că Putin primește opusul a ceea ce a vrut, a declarat șeful alianței militare, Jens Stoltenberg.

În cadrul unei conferințe la Madrid, înaintea unui summit, acesta a declarat că ușile NATO sunt deschise pentru noi membri, ceea ce înseamnă că încercările Rusiei de a împiedica extinderea au avut un efect negativ.

,,A vrut mai puțină NATO – acum președintele Putin obține mai multă NATO la granițele sale. Deci ceea ce obține este de fapt opusul a ceea ce a cerut, și anume ca NATO să-și închidă ușile„.

Sean Penn se întâlnește cu Zelenski la Kiev

Actorul și regizorul Sean Penn s-a întâlnit cu președintele Zelenski la întoarcerea sa la Kiev, unde realizează un documentar despre invazia rusă.

Penn a călătorit pentru prima dată în Ucraina pentru acest proiect în luna noiembrie a anului trecut și a fost acolo pe 24 februarie, când a început invazia, câteva zile mai târziu alăturându-se miilor de ucraineni care au fugit din țară spre Polonia.

În timpul întâlnirii de astăzi, Zelenski i-a mulțumit lui Penn pentru sprijinul acordat Ucrainei și i s-a oferit posibilitatea de a vizita orașele și localitățile afectate de război, a precizat biroul președintelui.

Penn a fost un susținător vocal al lui Zelenski și al Ucrainei, solicitând fără succes ca președintele să se adreseze președintelui la gala premiilor Oscar în luna martie.

UPDATE ORA 23:00

Turcia „a obținut ceea ce a vrut” de la Suedia și Finlanda înainte de a accepta să susțină demersurile lor de aderare la alianța de apărare NATO, a declarat biroul președintelui Recep Tayyip Erdogan.

„Turcia a obținut câștiguri semnificative în lupta împotriva organizațiilor teroriste”, se arată în declarația turcă.

Premierul britanic Boris Johnson a salutat acordul Turciei de a renunța la obiecțiile sale față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO.

„Vești fantastice în momentul în care dăm startul summitului NATO. Aderarea Suediei și Finlandei va face ca strălucitoarea noastră alianță să fie mai puternică și mai sigură”, a scris Johnson pe Twitter.

UPDATE ORA 22:00

Turcia ridică dreptul de veto la intrarea Suediei și Finlandei în NATO

Miniștrii de externe ai Turciei, Suediei și Finlandei au semnat un memorandum pentru ca cele două state nordice să adere la NATO.

Turcia a blocat anterior aderarea Finlandei și Suediei la NATO din cauza preocupărilor legate de terorism. Statele nordice au cerut să adere la organizație după ce Vladimir Putin a invadat Ucraina.

Miniștrii de externe ai Turciei, Suediei și Finlandei au semnat un memorandum pentru ca cele două state nordice să adere la NATO, eliminând astfel un blocaj turcesc în procesul de aderare.

O declarație a președintelui Finlandei, Sauli Niinisto: „Am avut o întâlnire amănunțită cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, facilitată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.”

„Ca urmare a acestei întâlniri, miniștrii noștri de externe au semnat un memorandum trilateral care confirmă faptul că Turcia va susține, la summitul de la Madrid din această săptămână, invitația Finlandei și Suediei de a deveni membre ale NATO.”

În declarația comună sunt scrise următoarele:

1. Reprezentanții Turciei, Finlandei și Suediei, care s-au reunit astăzi sub facilitarea Secretarului General NATO, au convenit asupra următoarelor aspecte.
2. NATO este o Alianță bazată pe valori comune, cu principiile apărării comune și indivizibilitatea securității. Turcia, Finlanda și Suedia își exprimă angajamentul față de principiile și valorile stabilite în Tratatul de la Washington.
3. Unul dintre elementele fundamentale ale alianței este solidaritatea și cooperarea deplină în combaterea tuturor formelor și manifestărilor de terorism, care reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale a statelor membre, precum și la pacea și stabilitatea internațională.
4. În calitate de viitori Aliați NATO, Finlanda și Suedia oferă sprijin deplin Turciei împotriva tuturor amenințărilor la adresa securității sale naționale. În acest cadru, Finlanda și Suedia nu vor sprijini PYD/YPG și organizația definită ca FETO în Turcia. Turcia oferă, de asemenea, sprijin deplin Finlandei și Suediei împotriva tuturor amenințărilor la adresa securității lor naționale. Finlanda și Suedia resping cu fermitate și condamnă terorismul în toate formele și manifestările sale. Finlanda și Suedia condamnă în mod deschis și fără echivoc atacurile comise de toate organizațiile teroriste împotriva Turciei și își exprimă cele mai profunde sentimente de solidaritate cu Turcia și cu familiile victimelor.
5. Finlanda și Suedia confirmă că PKK este o organizație teroristă interzisă. Finlanda și Suedia se angajează să prevină activitățile PKK și ale tuturor celorlalte organizații teroriste, extinderile acestora și activitățile persoanelor implicate sau afiliate la organizațiile afiliate și organizațiile de front. Turcia, Finlanda și Suedia au decis să-și intensifice cooperarea pentru a preveni activitățile acestor organizații teroriste. Finlanda și Suedia resping ambițiile acestor organizații teroriste.
6. În plus, Finlanda a adăugat noi activități în domeniul de aplicare a infracțiunilor teroriste pedepsite cu o serie de modificări la Codul penal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2022. Prin aceste ultime modificări, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2022, s-a extins sfera infracțiunii de participare la activitățile grupărilor teroriste. În același timp, actele de incitare la terorism în sfera publică au fost pedepsite ca infracțiune separată. Suedia confirmă că o nouă și mai eficientă Lege privind infracțiunile teroriste va intra în vigoare de la 1 iulie și că guvernul își va înăspri în continuare legislația împotriva terorismului.
7. Turcia, Finlanda și Suedia confirmă că nu mai există niciun embargo național asupra armelor între ele. Suedia își modifică legislația națională privind exporturile de arme către Aliații NATO. În viitor, exporturile industriei de apărare din Finlanda și Suedia se vor desfășura în conformitate cu solidaritatea Aliaților și în spiritul și litera articolului 3 din Tratatul de la Washington.
8. Turcia, Finlanda și Suedia se angajează să ia următorii pași concreti după discuțiile de astăzi:

Aceștia vor stabili un dialog interguvernamental structurat și un mecanism de cooperare la toate nivelurile, inclusiv agențiile de aplicare a legii și de informații, pentru a spori cooperarea bazată pe consens în lupta împotriva terorismului, crimei organizate și a altor provocări comune.

Finlanda și Suedia vor duce lupta împotriva terorismului cu hotărâre și hotărâre, în conformitate cu prevederile documentelor și politicilor relevante ale NATO și vor lua toate măsurile necesare pentru a-și consolida legislația locală în consecință.

Finlanda și Suedia, în conformitate cu Convenția europeană de extrădare, vor ține cont de informațiile, probele și informațiile furnizate de Turcia, pentru a procesa cererile de expulzare sau extrădare ale Turciei cu privire la suspecți de terorism cu promptitudine și în toate dimensiunile acesteia și pentru a dezvolta cooperarea în materie de extrădare și securitate. cu Turcia.va face aranjamente contractuale bilaterale.

Finlanda și Suedia vor iniția și vor interzice anchete cu privire la activitățile de strângere de fonduri și de recrutare ale organizației teroriste PKK și ale tuturor afiliaților și organizațiilor de front ale acesteia, în cadrul consemnat la paragraful 5.

Turcia, Finlanda și Suedia se vor angaja să combată dezinformarea și vor preveni abuzul de legile lor în scopuri propagandistice de către organizațiile teroriste, inclusiv activități care incită la violență împotriva Turciei.

Finlanda și Suedia se vor asigura că legislația lor privind exportul de arme permite noi angajamente aliate și este compatibilă cu statutul lor de membru la NATO.

Finlanda și Suedia vor sprijini cea mai largă includere posibilă a Turciei și a altor aliați din afara UE în inițiativele actuale și viitoare ale Politicii de securitate și apărare comune a Uniunii Europene , inclusiv participarea Turciei la proiectul PESCO privind mobilitatea militară.

1. Pentru implementarea acestor pași, Turcia, Finlanda și Suedia vor institui un mecanism comun permanent, cu participarea experților din Ministerul Afacerilor Externe, Internelor și Justiției, Serviciilor de Informații și Agențiilor de Securitate. Mecanismul Comun Permanent va fi deschis participării altor țări.
2. Turcia își reafirmă sprijinul de lungă durată pentru politica NATO a Ușilor Deschise și își exprimă sprijinul pentru invitația Finlandei și Suediei de a deveni membre NATO la Summitul de la Madrid.

UPDATE ORA 21:00

Deputatul ucrainean Kira Rudik a îndemnat pe Twitter țările democratice „să nu întârzie în furnizarea de arme” în urma ultimelor atacuri asupra centrului comercial din Kremenchuck și a orașului Dnipro din estul țării.

Comentariile vin după ce Andriy Yermak, șeful biroului președintelui Zelenskyy, a declarat că „doar armele ne vor proteja împotriva răului pe care rachetele rusești îl aduc pe pământul nostru”.

„Avem nevoie de o apărare eficientă împotriva rachetelor. Este o bătălie între lumină și întuneric. Iar lumina trebuie să învingă”, a adăugat el.

UPDATE ORA 20:00

Bulgaria a declarat că a cerut Rusiei să retragă 70 de membri ai personalului din ambasada sa de la Sofia până la 3 iulie, spunând că Rusia ar trebui să reducă dimensiunea ambasadei sale pentru a se alinia la amprenta diplomatică bulgară la Moscova.

„[Ambasadoarea [rusă] Eleanora Mitrofanova a fost informată de decizia Bulgariei de a reduce numărul de personal al delegațiilor rusești în Republica Bulgaria în cadrul unor limite care să nu depășească numărul delegațiilor bulgare” din Rusia, se arată într-o declarație a Ministerului bulgar de Externe.

Ministerul a precizat că solicitarea sa se bazează pe „reciprocitate” și pe activități care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale” și sunt incompatibile cu Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice.

UPDATE ORA 19:00

Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, și Patrick Sanders, general și cel mai înalt ofițer al armatei, au avertizat că forțele armate britanice trebuie să se „mobilizeze” ca răspuns la amenințarea reprezentată de Rusia. Wallace, care se află în funcție de trei ani, a sugerat, de asemenea, că guvernul va trebui să majoreze în continuare cheltuielile pentru apărare pentru a face față amenințării sporite.

UPDATE ORA 18:00

Washingtonul a anunțat măsuri de punere în aplicare a noilor sancțiuni împotriva Rusiei, așa cum au convenit liderii G7, vizând industria de apărare a Moscovei și interzicând importurile de aur din această țară.

Sancțiunile vizează compania de stat Rostec și alte industrii critice pentru sectorul apărării, precum și unități militare și ofițeri implicați în încălcări ale drepturilor omului în Ucraina, a precizat Trezoreria.

Liderii Finlandei și Suediei s-au întâlnit cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan înainte de summitul NATO de la Madrid pentru a încerca să îl convingă să renunțe la obiecțiile privind aderarea lor, au declarat oficiali suedezi și finlandezi.

Erdogan a refuzat să dea undă verde cererilor celor două țări nordice, în ciuda apelurilor aliaților săi din NATO de a le deschide calea pentru a intra.

Grupul de hackeri ruși Killnet a declarat pentru agenția de știri Reuters că a continuat un atac cibernetic major asupra Lituaniei, ca represalii la decizia Vilniusului de a înceta tranzitul unor bunuri supuse sancțiunilor Uniunii Europene către exclava rusă Kaliningrad.

Prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte a declarat reporterilor din Vilnius că instituțiile sale guvernamentale lucrează 24 de ore pe zi pentru a „rezolva problemele pe măsură ce sunt găsite”.

„Acesta nu este primul atac. Ne-am confruntat cu multe atacuri cibernetice începând cu 24 februarie”, a declarat ea, referindu-se la ziua invaziei Rusiei în Ucraina.

UPDATE ORA 17:00

Președintele Franței a declarat într-o conferință de presă la summitul G7 din Bavaria că „Sprijinul nostru pentru Ucraina și sancțiunile noastre împotriva Rusiei vor fi menținute atât timp cât va fi nevoie și cu intensitatea necesară în următoarele săptămâni și luni.”

Întrebat despre apelul președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky de a pune capăt războiului din Ucraina înainte de sfârșitul anului, Macron a răspuns: „Nimeni nu ia în considerare un sfârșit al războiului în următoarele săptămâni sau luni”.

De asemenea, Macron a calificat drept „crimă de război” atacul cu rachete rusești asupra unui centru comercial ucrainean, relatează CNN.

UPDATE ORA 16:00

Ministrul de externe al Rusiei a declarat că, cu cât mai multe țări occidentale trimit arme în Ucraina, cu atât mai mult va dura conflictul, relatează Reuters.

Vorbind de la o conferință de presă în timpul unei vizite în Turkmenistan, Serghei Lavrov a mai spus că Rusia nu a vizat luni centrul comercial din orașul ucrainean Kremenciuk.

UPDATE ORA 15:00

Ucraina va primi trei drone TB2 „Bayraktar” fără pilot la bord, a anunţat producătorul, după ce o campanie de crowdfunding a strâns suficiente fonduri pentru a achiziţiona mai multe drone pentru a le folosi pe câmpul de luptă.

„Baykar nu va accepta plata pentru TB2 şi va trimite trei drone gratuit pe frontul de război ucrainean. Cerem ca fondurile strânse să fie trimise în schimb poporului ucrainean care luptă. Suntem mişcaţi de solidaritatea şi hotărârea lor în faţa unor provocări aparent insurmontabile”, au anunţat reprezentanţii producătorului de drone, pe Facebook.

Ministrul ucrainean al apărării, a confirmat, de asemenea, livrarea gratuită a dronelor.

„Este greu de crezut, dar Baykar Makin, un producător de Bayraktars, îşi predă păsările Forţelor Armate ale Ucrainei pentru a doua oară absolut GRATUIT”, a anunţat Oleksii Reznikov, tot pe Facebook.

El a adăugat că „mai multe” drone Bayraktar urmează să fie livrate Ucrainei în luna iulie.

36 de persoane sunt căutate de echipele de salvare care acţionează la centrul comercial din Kremenciuk distrus luni în urma unui atac cu rachete ruseşti. Cel puţin 18 persoane au fost ucise şi alte zeci au fost rănite.

Pompierii şi soldaţii caută supravieţuitori în ruine. Rudele celor dispăruţi aşteptă la un hotel din apropiere, unde salvatorii şi-au stabilit baza.

Un pompier, Oleksandr, a declarat că echipa sa a lucrat toată noaptea căutând printre dărâmături.

„Am scos cinci cadavre. Nu am găsit pe nimeni în viaţă”, a spus el.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenskyy a acuzat Rusia că a vizat în mod deliberat civili în atacul din centrul comercial, care este departe de linia frontului. Rusia a declarat că incidentul a fost cauzat de o lovitură asupra unei ţinte militare, un depozit de armament.

UPDATE ORA 14:00

Kremlin a anunţat că va face pace doar dacă naţionaliştii ucraineni se vor preda, fără să specifice la cine se referă.

Războiul din Ucraina se poate termina „înainte de sfârşitul zilei de astăzi” dacă Kievul ordonă „unităţilor naţionaliste să depună armele”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacţionat, după ce ieri Zelensky a cerut încetarea ostilităţilor până la sfârşitul acestui an, scrie Tass.

Ministerul rus al Apărării informează că lucreze la planuri de întărire a graniţelor de vest din cauza ştirilor despre „noi pericole” din partea NATO.

Înaintarea Alianţei către graniţele ruse „se desfăşoară de două decenii şi continuă, iar Moscova este conştientă de acest lucru”, a adăugat Peskov.

UPDATE ORA 13.00

G7 prezintă un ajutor de 14 miliarde de lire sterline pentru Ucraina

Liderii G7 și-au reafirmat condamnarea războiului „ilegal și nejustificat” al Rusiei în Ucraina, în urma unui summit de trei zile, potrivit Sky News.

Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA au declarat că vor continua să ofere Ucrainei sprijin financiar, militar, umanitar și diplomatic „atâta timp cât va fi nevoie”.

„Într-un moment în care lumea este amenințată de diviziuni și șocuri, noi, G7, rămânem uniți”, au afirmat liderii într-o declarație comună.

„Suntem pregătiți să ajungem la acorduri împreună cu țările și instituțiile interesate și cu Ucraina privind angajamente de securitate susținute pentru a ajuta Ucraina să se apere și pentru a-și asigura viitorul liber și democratic.”

Liderii s-au angajat, de asemenea, să cheltuiască peste 2,8 miliarde de dolari în ajutor umanitar pentru Ucraina și să continue să impună „costuri severe și de durată” Rusiei.

Pentru a contribui la rezolvarea problemelor de securitate alimentară la nivel mondial, alianța a declarat că va cheltui „4,5 miliarde de dolari suplimentari, pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili de foamete și malnutriție”.

Aceasta înseamnă că anul acesta vor fi cheltuite peste 14 miliarde de dolari pentru a se încerca rezolvarea problemei.

Cu toate acestea, planurile de a impune un plafon de preț pentru exporturile de petrol rusesc par să fi fost diluate, cu un angajament doar de a explora o astfel de măsură.

„Vom lua măsuri imediate pentru a asigura aprovizionarea cu energie și pentru a reduce creșterile de prețuri determinate de condițiile extraordinare de pe piață, inclusiv prin explorarea unor măsuri suplimentare, cum ar fi plafonarea prețurilor”, se arată în declarație, citează Sky News.

UPDATE ORA 12.00

Soția și fiica lui Joe Biden au fost adăugate pe lista de sancțiuni a Rusiei

Soția lui Joe Biden, Jill Biden și fiica acestuia, Ashley Biden, au fost adăugate pe lista de sancțiuni a Rusiei.

Țara le-a adăugat pe cele două femei pe „lista de oprire” a SUA, alături de o serie de alte personalități.

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că acest pas a fost făcut „ca răspuns la sancțiunile tot mai extinse ale SUA împotriva personalităților politice și publice rusești”.

Rusia a susținut că incendiul de la centrul comercial din Kremenchuk a fost cauzat de o lovitură asupra unui depozit de arme din zonă și nu de lovirea directă a acestuia

Ministerul rus al Apărării a declarat că Rusia a lansat rachete împotriva unui depozit de arme din oraș și că explozia ulterioară a muniției a fost cea care a provocat incendiul.

Cel puțin 18 persoane au fost ucise în atac, despre care Ucraina a declarat că a fost efectuat împotriva centrului comercial.

Guvernatorul local ucrainean Dmytro Lunin a insistat asupra faptului că în apropiere nu exista nicio țintă militară pe care Rusia ar fi putut să o vizeze.

Liderii mondiali au susținut afirmația Ucrainei, calificând atacul drept o crimă de război.

Rusia a negat continuu că a vizat infrastructura civilă în timpul invaziei sale, adjunctul ambasadorului său la Națiunile Unite afirmând anterior că acest atac a fost o „provocare ucraineană”.

UPDATE ORA 11.00

Summitul G7 a fost umbrit de atacurile cu rachete rusești, dar o altă reuniune intenționează să proiecteze un mesaj de forță și unitate

Liderii G7 își desfășoară ultima sesiune de lucru la summitul lor din stațiunea bavareză Schloss Elmau.

Întâlnirea lor a fost perturbată de NATO, care a anunțat o reorganizare radicală a modului în care Occidentul se apără și umbrită de noile atacuri cu rachete rusești asupra Ucrainei.

Atacurile rusești nu au făcut decât să sporească hotărârea și unitatea liderilor reuniți aici, dar cel mai probabil sunt menite să fie un avertisment adresat Occidentului de a nu trimite mai multe arme grele în Ucraina.

NATO a anunțat cele mai mari schimbări de la sfârșitul Războiului Rece încoace.

Forța sa de reacție rapidă va fi mărită de șapte ori, iar numărul de trupe din țările baltice, la granițele Rusiei, va fi și el întărit.

Liderii mondiali se deplasează la Madrid în perioada următoare pentru summitul NATO, menit, de asemenea, să proiecteze un mesaj de forță și unitate către Rusia, în timp ce aceasta continuă să preia controlul în războiul din Ucraina.

Rusia ar putea fi „o amenințare și mai mare la adresa securității europene” după războiul din Ucraina, afirmă noul șef al armatei britanice

Noul șef al armatei britanice, generalul Sir Patrick Sanders, a ținut primul său discurs de la preluarea funcției de șef al Statului Major General.

El a avertizat că Rusia va fi probabil o „amenințare și mai mare” pentru Europa după invazia din Ucraina și că Marea Britanie trebuie să acționeze „rapid”, pentru a se asigura că nu este atrasă în război.

„Permiteți-mi să fiu clar, armata britanică nu se mobilizează pentru a provoca un război. Se mobilizează pentru a preveni războiul”, a explicat el.

Generalul a spus că nu a văzut „o amenințare atât de clară la adresa principiilor suveranității și democrației și a libertății de a trăi fără teama de violență” în toți anii săi de armată.

„Voi face tot ce îmi stă în putință pentru a mă asigura că armata britanică își joacă rolul de a evita războiul”, a spus el.

În pofida avertismentelor sale, se înțelege că numărul soldaților britanici disponibili în prezent ar putea fi redus semnificativ de la aproximativ 82.000 la 72.000 de soldați.

Cu toate acestea, el a declarat că armata britanică își va „juca rolul” alături de aliații săi din Ucraina.

El nu a spus câte trupe vor fi mobilizate, dar a explicat: „Pur și simplu, amenințarea s-a schimbat și, pe măsură ce amenințarea se schimbă, noi ne vom schimba odată cu ea. Treaba mea este să construiesc cea mai bună armată posibilă”.

„Nu știm cum se va încheia războiul din Ucraina, dar în majoritatea scenariilor, Rusia va fi o amenințare și mai mare pentru securitatea europeană după Ucraina decât a fost înainte”, a spus el.

Discursul său are loc în contextul în care premierul Boris Johnson este așteptat să anunțe o creștere a cheltuielilor pentru apărare în Marea Britanie în cursul acestei săptămâni.

„O țară de ucigași și mincinoși”, ripostează ministrul ucrainean de externe la reacția Rusiei privind centrul comercial din Kremenciuk

Ministrul ucrainean de externe a ripostat la reacția Rusiei la atacul de la centrul comercial din Kremenchuk, în urma căruia au murit cel puțin 18 persoane.

Dmytro Kuleba a declarat: „Este dezgustător să vedem reacțiile rusești la lovitura de la centrul comercial din Kremenchuk. Rușii obișnuiți aplaudă pe rețelele de socializare. Diplomații și oficialii ruși răspândesc teorii ale conspirației nebunești, negând că greva a avut loc. Rusia este o țară de criminali și mincinoși”.

Este important să subliniem aici că rușii sunt lipsiți de informații exacte despre război – sau despre „operațiunea militară specială”, așa cum este prezentată acolo.

Rusia a susținut continuu că nu a vizat civili în timpul invaziei sale, o afirmație susținută de Occident, care a acuzat țara de comiterea de crime de război.

Adjunctul ambasadorului Rusiei la Națiunile Unite, Dmitri Polyanskiy, a afirmat că atacul a fost o „provocare ucraineană”.

El a declarat pe Twitter: „Exact ceea ce are nevoie regimul de la Kiev pentru a menține atenția asupra Ucrainei înainte de (summitul) NATO”.

Sickening to see Russian reactions to the Kremenchuk shopping mall strike. Ordinary Russians cheer on social media. Russian diplomats and officials spread insane conspiracy theories, denying that the strike even happened. Russia is a country of murderers and patent liars.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) June 28, 2022

UPDATE ORA 10.00

Liderii G7 condamnă atacul din Kremenciuk. Ucraina a cerut o reuniune de urgență a Consiliului de securitate al ONU

Bilanţul victimelor în urma atacului cu rachetă al forţelor ruse asupra unui centru comercial din Kremenciuk a crescut.

Potrivit informațiilor transmise marți de șeful serviciilor de urgență ucrainene, 16 oameni au murit și 59 au fost răniți.

Liderii din întreaga lume au denunțat atacul pe care l-au calificat drept crimă de război.

La rândul său, președintele american Joe Biden susține că atacul Rusiei asupra mall-ului din Kremenciuk reprezintă o cruzime, iar rușii vor fi trași la răspundere pentru aceste crime.

„Atacul Rusiei asupra civililor la un centru comercial reprezintă o cruzime. Suntem solidari cu poporul ucrainean!”, a spus Joe Biden. El a reiterat că SUA și aliații săi sunt alături de Ucraina și că Rusia va fi trasă la răspundere pentru astfel de atrocități.

Eforturile de salvare sunt în desfășurare, iar căutarea supraviețuitorilor continuă.

Președintele Volodimir Zelenski a susținut că peste 1.000 de oameni erau în centrul comercial în momentul atacului.

La solicitarea Ucrainei, Consiliul de securitate al ONU se reunește marți pentru a discuta despre cele mai recente atacuri ale Rusiei asupra zonelor civile.

Lupte grele în apropiere de Lisichansk. Rușii încearcă să înconjoare orașul

Armata ucraineană a declarat că forțele sale au respins asalturile rusești în mai multe zone de-a lungul liniilor de front din regiunile Lugansk și Donețk, în timp ce luptele continuă în jurul orașului Lisichansk, potrivit CNN.

Serhii Hayday, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat că rușii atacă orașul din direcțiile sud și sud-vest.

„Luptele sunt în desfășurare între Vovchoiarivka și rafinăria de petrol. Ei încearcă să blocheze orașul din această parte și să preia controlul asupra legăturii de transport cu regiunea Donețk”, a declarat Hayday marți.

Zona Vovchoiarivka, adiacentă autostrăzii principale, este punctul central al luptelor actuale. În cazul în care ucrainenii ar pierde această zonă, orașul Lisichansk ar fi practic înconjurat.

Hayday a mai spus că sunt distrugeri pe scară largă în Lisichansk din cauza bombardamentelor rusești de luni și a confirmat că opt persoane au fost ucise într-un atac cu rachete, în timp ce stăteau la coadă la un rezervor de apă.

„Au existat multe pagube la clădirile înalte și la casele private pe 27 iunie. Unele zone ale orașului au fost bombardate de mai multe ori”, a precizat șeful administrației militare din regiunea LuGansk.

UPDATE ORA 09.00

O firmă din Turcia, apropiată președintelui Erdogan, face cadou drone Ucrainei

Producătorul turc de drone Baykar, care îl are printre directori pe cumnatul președintelui Recep Tayyip Erdogan, a oferit luni trei dintre dronele sale armatei ucrainene.

Turcia nu a anunțat vreun ajutor militar pentru Ucraina, dar această livrare ar putea cu greu să aibă loc fără aprobarea lui Erdogan.

Anunțul vine în contextul în care Turcia, membră NATO, blochează candidaturile de aderare ale Finlandei și Suediei. Turcia a condamnat invazia rusă în Ucraina, însă a încercat să acționeze ca mediator între cele două părți și nu a semnat sancțiunile impuse de SUA și UE împotriva Moscovei.

Baykar'dan duyuru!
*
Announcement from Baykar!
*
Оголошення від Baykar! pic.twitter.com/VQxZ5s2jnY— BAYKAR (@BaykarTech) June 27, 2022

UPDATE ORA 08.00

Un politician de opoziție din Rusia, reținut la Moscova

Ilya Yashin, un politician proeminent din opoziția rusească, a fost reținut luni la Moscova, au anunțat un avocat și un jurnalist rus pe conturile lor de socializare, potrivit Reuters.

Irina Babloyan, jurnalistă și prezentatoare la fostul post de radio Ekho Moskvy, a declarat că Iashin a fost reținut în timp ce ei se plimbau în parc.

„Mă plimbam cu prietenul meu, Ilya Yashin, în parcul … Poliția a venit și l-a luat pe Ilya”, a anunțat Babloyan pe Telegram.

Avocatul Vadim Prokhorov, care a reprezentat multe figuri din opoziție, a declarat că Iașin se afla în custodia autorităților pentru presupusa nesupunere față de un ofițer de poliție.

„Nu mi se permite să vizitez Departamentul de Poliție Luzhniki (din Moscova) pentru a-l (vedea) pe Ilya Yashin, aflat în detenție”, a explicat avocatul pe pagina sa de Facebook.

Jurnaliștii străni nu au reușit să verifice informațiile din surse independente și nu a existat o confirmare oficială a reținerii din partea autorităților.

Yashin, deputat municipal pentru districtul Krasnoselsky din Moscova, este un critic deschis al războiului pe care Kremlinul îl numește „operațiune militară specială”.

„Rămân în Rusia. Am mai spus înainte și repet în continuare: rușii și ucrainenii nu ar trebui să se omoare între ei. Dacă voi fi destinat să ajung în închisoare pentru discursuri împotriva războiului, voi accepta cu demnitate.”, a scris Yashin pe Twitter pe 7 martie.

De la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie, mii de persoane au fost reținute la proteste în zeci de orașe din Rusia.

UPDATE ORA 07.00

În noaptea de 27 iunie, trupele rusești au atacat o clădire rezidențială din districtul Kholodnogorsk din regiunea Harkov.

UPDATE ORA 06.00

Anul școlar în Ucraina va începe la 1 septembrie 2022 și se va încheia pe 30 iunie 2023. Cabinetul de Miniștri a adoptat o rezoluție relevantă.

Canada impune noi sancțiuni sectorului de apărare din Rusia și Belarus. Sancțiunile au vizat șase persoane fizice și 46 de persoane juridice, 13 oficiali guvernamentali, doi reprezentanți ai sectorului de securitate și două companii din Belarus.

UPDATE ORA 05.00

SBU a lansat o investigație privind o crimă de război majoră comisă de ocupanți – atacuri cu rachete asupra obiectelor civile din Kremenciutsk. Au fost deschise proceduri în temeiul părții 2 a articolului 438 din Codul penal al Ucrainei (încălcarea legilor și obiceiurilor de război).

Putin a acceptat o solicitare de a participa la summitul G20 din 15-16 februarie, unde va fi prezent Zelenski. Probabilitatea ca Belarus să se alăture războiului este de 50/50. Putin va face orice pentru a-i determina să facă acest lucru.

UPDATE ORA 04.00

16 persoane au murit și 59 au fost rănite după ce centrul comercial din Kremenchuk a fost lovit.

UPDATE ORA 03.00

Rusia lovește Ucraina cu rachete în valoare de 200 de milioane de dolari. Rusia a lansat între 60 și 80 de rachete cu rază lungă de acțiune pe 25-26 iunie.

În regiunea Donețk, rușii au ucis 2 civili și 13 răniți, a anunțat șeful OVA din Donețk, Pavlo Kyrylenko.

UPDATE ORA 02.00

Ucraina a solicitat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU în legătură cu recentele raiduri rusești asupra unor obiective civile, a anunțat președinția acestui organism al ONU.

Atacul cu rachete asupra unui centru comercial din Kremenchuk este principalul obiectiv al reuniunii, a declarat un purtător de cuvânt al misiunii albaneze, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului de Securitate.

UPDATE ORA 01.00

Bombardamentele rusești în orașul Harkov din nord-estul Ucrainei au ucis cinci persoane și au rănit 22, dintre care cinci copii, afirmă guvernatorul regional.

NATO va crește de aproape opt ori efectivele forței sale de reacție rapidă, până la 300.000 de militari, anunță secretarul general Jens Stoltenberg.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Ministerul de Externe din Grecia a criticat decizia Rusiei de a expulza opt diplomați greci ca fiind o decizie fără temei. Diplomații greci rămași își vor continua misiunea în condiții deosebit de dificile, a precizat ministerul într-un comunicat

Grecia a expulzat 12 diplomați ruși la începutul lunii aprilie. Relațiile dintre Atena și Moscova sunt la cel mai scăzut nivel de la prăbușirea Uniunii Sovietice, din cauza participării Greciei la sancțiunile impuse Rusiei din cauza războiului, precum și a livrărilor de arme către Ucraina.

Dmitro Lunin, guvernatorul regiunii centrale Poltava, a declarat pe Telegram că 13 persoane au fost confirmate ca fiind ucise în urma loviturii, adăugând că salvatorii vor continua să caute printre dărâmăturile fumegânde, fiind posibil să fie găsite și alte cadavre.

Lunin a mai scris pe Telegram că 21 de persoane au fost spitalizate, iar altor 29 li s-a acordat primul ajutor fără a fi spitalizate.