- Silviu Predoiu, fost director interimar la SIE, a vorbit la „ÎN SECURITATE”, despre cei 20 de ani de război în Afganistan.
- Silviu Predoiu a explicat cum a fost posibilă o intervenție militară la o agresiune asimetrică, teroristă, dar a și criticat parada organizată la București, înainte de evacuarea civililor din Afganistan.
- Prezentăm principalele declarații ale generalului Silviu Predoiu, sâmbătă seara, la „ÎN SECURITATE”, alături de Bogdan Nicolae, la Aleph News.
Suna toată lumea, inclusiv partenerul american, care era la fel de nedumerit ca toți ceilalți
Silviu Predoiu:„M-a prins în birou. La timpul respectiv eram șeful unității de protecție contra teroristă din Serviciul de Informații Externe. Mai întâi m-a anunțat un subordonat: uitați-vă pe CNN, se întâmplă ceva. Nimeni nu știa exact ce se întâmplă. M-am uitat la fel de nedumerit ca probabil jumătate din glob, am apucat să văd în direct cel de-al doilea avion, care a intrat în turn și apoi a început nebunia: telefoanele. Toate lumea suna. Unde? La Direcția contra teroristă din SIE, pentru că evenimentul se petrecuse în Statele Unite.”
Silviu Predoiu:„Suna toată lumea, inclusiv partenerul american a sunat, care era la fel de nedumerit ca toți ceilalți. Chiar îmi aduc aminte, am fost întrebat de omologul meu de la București: Știți ce s-a întâmplat? Ne puteți ajuta cu ceva? Nu înțeleg nimic, nu pot să iau legătura cu centrala. Deci situația era…Termenul corect este de confuzie, de perplexitate, de așteptare în gol. Nu știai ce aștepți. A durat un timp, apoi s-a constituit o celulă de criză la nivelul SIE și am intrat într-o rutină: solicitare de informații, au început să apară informații, în câteva zile am început să înțelegem ce s-a întâmplat.”
Statele Unite aveau nevoie să dea un răspuns în oglindă
Silviu Predoiu:„Se putea merge pe o operațiune a serviciilor de informații. Din păcate nu se putea filma și prezenta pe televizor o operațiune a serviciilor de informații. Statele Unite aveau nevoie mai mult atunci de un mesaj public de putere. Toată lumea văzuse la televizor prăbușirea turnurilor gemene. Toată lumea văzuse lovitura pe care au primit-o Statele Unite. Aveau nevoie să dea un răspuns în oglindă. Ori, un răspuns în oglindă nu se putea da cu serviciile de informații, în mod clandestin, ascuns. Nu se putea da decât în această formulă cu intervenția explicită a armatei.”
România avea nevoie să-și dovedească nivelul de angajament
Silviu Predoiu:„România avea nevoie să-și dovedească nivelul de angajament. Să-și onoreze angajamentele de până atunci. Își dorea foarte mult să ajungă în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, avusesem deja un eșec în 96, era greu de gestionat pentru opinia publică. Evident, că motivația a fost în primul rând politică.”
Intervenția armatei nu este o soluție în asemenea cazuri
Silviu Predoiu:„Terorismul este definit ca o amenințare asimetrică. Sunt o grămadă de definiții ale terorismului, dar toată lumea este de acord să-l accepte ca o amenințare asimetrică, căreia nu i se poate răspunde cu mijloace pe măsură. Intervenția armatei – am spus întotdeauna – nu este o soluție în asemenea cazuri și mă raportez la cifre făcute publice de americani. Intervenția în Afganistan a armatei, în lupta împotriva terorismului, s-a soldat cu 300.000 de pierderi din rândul afganilor. 50.000 au fost militari ai armatei afgane reconstruită și reinstruită, 50.000 de insurgenți – talibani, Al Qaeda și așa mai departe – și 200.000 de civili. Armata nu poate acționa altfel într-un câmp împotriva terorismului.”
Nu armata a fost înfrântă. A fost o înfrângere politică în Afganistan
Silviu Predoiu:„Nu armata a fost înfrântă. Eu cred că a fost o înfrângere politică în Afganistan. A plecat de la modul cum a fost planificată și pregătită. Armata nu putea să câștige. Părerea mea este că oricum nu exista o ieșire bună din Afganistan. Se vorbește dacă s-a greșit, cu retragerea… Nu exista o soluție bună la ce s-a întâmplat. ”
Pentru România, intervenția a constituit o oportunitate pentru pregătire, pentru creșterea nivelului de interoperabilitate a forțelor militare
Silviu Predoiu:„Este foarte greu de cuantificat. În final, unul din scopuri a fost și testarea echipamentelor militare și pentru România intervenția a constituit o oportunitate pentru pregătire, pentru creșterea nivelului de interoperabilitate a forțelor militare și așa mai departe.”
Niciun obiectiv nu a fost finalizat
Silviu Predoiu:„Problema a început de la obiective. Statele Unite au avut o serie de obiective anunțate public încă de la momentul intervenției din 7 octombrie, cred, 2001. Primul obiectiv a fost anularea Al Qaeda și pedepsirea lui Osama bin Laden. Al doilea obiectiv a fost anularea capacității militare a mișcării talibane de a mai reprezenta vreodată o amenințare pentru Afganistan, dar și pentru comunitatea internațională. Al treilea obiectiv a fost eliminarea posibilității ca teritoriul Afganistanului să mai fie folosit vreodată ca refugiu, bază de operațiuni pentru mișcările teroriste. Al patrulea a fost construcția forțelor de securitate și a armatei afgane. Și al cincilea a fost instalarea unui guvern democratic ales, funcțional, care să lucreze după principii democratice. Acestea au fost obiectivele anunțate pe rând de americani. Niciun obiectiv nu a fost finalizat. Mișcarea Al Qaeda a fost lovită, nucleul a fost lovit sever, dar s-a refugiat parte în Pakistan, în frunte cu Osama care a fost prins după 10 ani de zile, și în Afganistan au rămas suficiente elemente Al Qaeda. Mișcarea talibană vedem foarte bine că nu a fost dezmembrată. Folosirea Afganistanului ca bază de operațiuni de alte mișcări iarăși nu a reușit: tocmai am aflat că ISIS – K a atacat aeroportul din Kabul și a produs o grămadă de victime. Forțele militare și de securitate afgane ne-au arătat cât de bine sunt pregătite, cu tot regretul. Guvernul afgan, în frunte cu președintele, ne-a arătat cât de bine era în control și cât de bine a fost acceptat și ce priză a avut la populație. Cu amărăciune spun, niciunul din obiective nu a fost atins.”
S-a cunoscut puțin și s-a înțeles și mai puțin specificitatea culturală a Afganistanului, elementele care dau puterea afganului
Silviu Predoiu:„Întrebarea ar fi de ce? și răspunsul meu este pentru că s-a plecat de la premize greșite nu în stabilirea obiectivelor, cât în stabilirea modalităților de implementare a obiectivelor. S-a cunoscut puțin și s-a înțeles și mai puțin specificitatea culturală a Afganistanului, elementele care dau puterea afganului, așa cum este el. Vorbim de Afganistan și de afgani. În realitate sunt o sumedenie de populații care reprezintă Afganistanul, pe ansamblu. Se spune de Afganistan că e o țară de minorități pentru că nicio populație nu întrunește o majoritate. Afganistanul este un spațiu profund tradiționalist, supus cutumelor tribale încă, ancestrale, supus culturii islamice, un spațiu caracterizat de o suspiciune uriașă față de străini. Aceste elemente nu au fost luate în calcul. Nici nu pot fi luate în calcul de armată. Ele erau cunoscute și familiare serviciilor de informații care operaseră de-a lungul timpului, britanice, rusești, americane.”
Forța de intervenție nu a văzut puterea tribală ca un colaborator, un sprijin, ci a văzut-o ca pe un inamic și o amenințare
Silviu Predoiu:„Între 2003 și 2015 a fost derulat un program de implementare a unui sistem juridic în Afganistan. Acest program a costat un miliard de dolari. La sfârșit, afganii încă nu știu ce e cu tribunalele, ce este cu codul civil, ce este cu codul penal și nici nu-i interesează, pentru că ei în continuare respectă și optează pentru judecata în stilul sharia, la nivel tribal, judecata bătrânilor, consiliul tribal, etc. Modalități de implementare a justiției care sunt mult mai rapide și mult mai eficiente, iar ca soluții sunt mult mai apropiate de cultura lor. Lucrul acesta a fost evident de când a început programul, dar nu s-a înțeles. Cele 47 de state care au constituit forța de intervenție, toate reprezintă state cu sistem politic centralizat. Ele au venit într-un stat, Afganistanul, în care esența puterii este descentralizată. Raportul dintre puterea centrală, atât cât exista, și puterea tribală este foarte delicat. Puterea tribală are o influență mult mai mare în plan local decât puterea centrală. Forța de intervenție nu a văzut puterea tribală ca un colaborator, un sprijin, ci a văzut-o ca pe un inamic și o amenințare. A încercat să o supună.”
Administrația Bush a deturnat o mare parte a resurselor alocate Afganistanului către Irak
Silviu Predoiu:„A mai fost o greșeală. Lumea uită. În 2003, Administrația Bush a deturnat o mare parte a resurselor alocate Afganistanului către Irak. Ei au recunoscut: aveam de făcut o opțiune atunci. Ni s-a părut că Irakul este mult mai important decât Afganistanul la momentul 2003. Începuseră o serie de acțiuni care au fost stopate în Afganistan la momentul respectiv.”
Atunci când ai plătit cu sânge și cu vieți o asemenea intervenție, este foarte greu să spui ce ai câștigat
Silviu Predoiu:„Atunci când ai plătit cu sânge și cu vieți o asemenea intervenție, este foarte greu să spui ce ai câștigat. Am câștigat niște experiențe, cu plus și cu minus. Ele au valoare și dau sens sacrificiului celor 29 de militari români și în total 3.000 de militari ai Alianței, numai dacă nu mai repetăm pe cele negative și învățăm să le promovăm pe cele pozitive. Învățăm și începem să înțelegem ce înseamnă limitele intervenției militare, încercăm să înțelegem ce important este să înțelegi specificul cultural al unui spațiu, al unei zone, înainte să te arunci cu capul înainte acolo, indiferent dacă vorbești de economie, de armataă, de politică sau orice. Acele sacrificii pot să capete un minim sens numai în condițiile în care învățăm ceva din ele.”
Noi mai întâi am făcut paradă la București și după aceea ne-am întrebat cum îi aducem pe civili de acolo
Silviu Predoiu:„Faptul că expresia ce am învățat l-a reprezentat o paradă militară, făcută în București, într-o miercuri, la ora 10.00, în mijlocul săptămânii, în mijlocul sezonului, pe căldura cea mai mare, în cinstea retragerii despre care Biden vorbea: este un `not mission accomplish`, este un eșec al nostru, îmi arată că cel puțin politicienii nu au învățat. În mod sigur unul. Ei au găsit o ocazie să mai vadă o dată cum bat militarii pas de defilare. E ceva în neregulă. Parada aceea, țineți minte, a paralizat Bucureștiul. Nu știu câți bucureșteni au spus: felicitări, foarte bine. Știu exact câți au înjurat și câți au claxonat. Pe mine asta mă sperie: că nu reușim să învățăm, nici nu stăm să tragem niște concluzii, declarăm după aceea că suntem îngrijorați de situația de acolo. Noi mai întâi am făcut paradă la București și după aceea ne-am întrebat cum îi aducem pe civili de acolo. Dar pe colaboratorii afgani cum îi aducem? Lucrurile puteau fi făcute invers și dacă mai aveam chef și sentimentul de paradă o făceam la sfârșit.”
La creșterea statutului nostru la nivel NATO a stat și contribuția informativă pe Afganistan
Silviu Predoiu:„Noi am dezvoltat ce puteam să dezvoltăm foarte bine: capacitatea de a genera structuri informative care să ne ofere informații din surse umane, iar noi, tradițional, suntem foarte atenți la ceea ce spun eu, specificitățile culturale. Deci în mod cert, la creșterea statutului nostru la nivel NATO a stat și contribuția informativă pe Afganistan.”
Structurile de informații vor rămâne prezente în Afganistan
Silviu Predoiu:„Structurile de informații vor rămâne prezente. Au obligația să rămână prezente prin mijloace și metode specifice, în spațiile ce sunt potențiale amenințări pentru unul sau pentru mai mulți actori. Nu mă refer strict la serviciile de spionaj. Și cele ale armatei și așa mai departe. Sunt obligate, cu asumarea riscurilor. Ce se va întâmpla mai departe, însă, este rolul politicianului. Politicul trebuie să decidă. Cred că pentru un timp vor sta deoparte de Afganistan pentru că și-a câștigat o popularitate negativă Afganistanul în percepția publică și nimeni nu se va înghesui să vorbească despre programe pentru Afganistan. Nu poți să îngropi ce s-a întâmplat acolo, o înfrângere. Numai pentru noi a fost o victorie, după cum am văzut, dar ceilalți sunt de acord că a fost o înfrângere.”
Avem nevoie de relații și mai bune cu Pakistanul, fără să stricăm relațiile cu India
Silviu Predoiu:„Este o zonă foarte importantă și foarte delicată. Avem relații foarte bune cu Pakistanul. Avem nevoie de relații și mai bune cu Pakistanul, fără să stricăm relațiile cu India, spre exemplu. E vorba de un joc de echilibru foarte atent și pe care diplomația română de-a lungul timpului a reușit să-l facă. În ultima vreme, noi acolo unde nu am mai știut ce să facem ne-am retras diplomatic. Nu cred că asta este soluția.”
Avem această datorie față de militarii răniți și militarii căzuți
Silviu Predoiu:„Aș vrea să aud că intervenția internațională a fost un eșec, pentru că nu a fost o premieră. A spus-o Biden, au spus-o englezii, au spus-o francezii. Ar fi normal s-o spunem, nu să rămânem cu parada aceea. Și mai important mi s-ar părea să spunem: am declanșat un proces de analiză, care să arate dacă România putea să acționeze altfel în acest context. Avem această datorie față de militarii răniți și militarii căzuți. Față de cei al căror sânge a rămas acolo. Asta aș fi vrut să aud și declanșăm un proces de analiză, care nu va dura șapte ani ca programul `România educată`, ci va dura șapte zile, pentru că datele sunt deja concentrate. După care, le vom analiza și le vom prezenta. Și vom învăța ceva și data viitoare când vom fi solicitați vom fi mult mai eficienți și vom avea motive de mândrie, de paradă, de decorații și așa mai departe.”