• România a depus 42 de cereri de brevete de invenții în 2023.
  • În 2023, au fost depuse 200.000 de cereri de brevet în Europa.
  • Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a depus cele mai multe cereri.
  • România a propus cereri de brevet în informatică, biotehnologia și transporturile.
  • Ad Astra: Fenomenul de fraudare a articolelor științifice crește 0.2% din PIB pentru Cercetare și Dezvoltare.

Cum ar arăta viața fără stilou, insulină sau avioane cu reacție? Sunt doar câteva dintre invențiile românești care au schimbat lumea. Stăm însă din ce în ce mai prost la acest capitol. Din cele aproape 200 de mii de cereri de brevete de invenții depuse anul trecut la Oficiul European de Brevete, doar 42 au venit din România. Mai prost cu 9% față de 2022 și mult sub țările fruntașe, ca Spania, Franța sau Belgia, care au fiecare câteva mii de cereri de brevete pe an.

Cele mai multe cereri de la noi din țară au venit de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar cele mai active domenii au fost informatica, biotehnologia și transporturile. Stăm bine la un singur capitol: în peste jumătate dintre cererile de brevet e menționată cel puțin o femeie inventator, mult peste media de 27% a statelor membre. O posibilă explicație pentru lipsa inovației din partea cercetătorilor români? Bugetul de 0,136% din PIB pe care guvernul îl dă pentru cercetare.

Avem de a face și cu un fenomen tot mai extins de fraudare a articolelor științifice, reclamă Ad Astra, comunitatea cercetătorilor români. Ei reclamă că inclusiv membri ai Academiei Române publică articole în „pseudo-reviste”, numite „fabrici de articole”, doar ca să primească recompensele de la Guvern, care ajung și la zeci de mii de euro pe an.

Recomandări

TRUMP RESPINGE SONDAJELE
DIASPORA FACE DIFERENȚA
VIITORUL MOLDOVEI SE DECIDE
NOVO, CONTRA OBEZITĂȚII
SĂNĂTATE CU ORICE CHIP
UNDE MĂNÂNCI AZI?

Ad Astra propune re-evaluarea criteriilor de evaluare a calității cercetării, cum ar fi măsurarea impactului pe care-l au articolele și cât de citate sunt ele. „Prin această practică incorectă, unii cercetători ajung la performanța ca după o cariera mai mult decât modestă să publice un număr foarte mare de articole, în unele cazuri chiar și peste 100 de articole de cercetare pe an, adică un articol la circa 3 zile!”, spune comunicatul Ad Astra.

Citește și