Ștefan Popescu, analist: „Rusia are o strategie foarte simplă: să nu existe dușmani la frontieră”

• Ștefan Popescu, analist de politică externă: ,,Presiunea directă a Rusiei a vizat SUA, puterea pe care ei sunt interesați să o aducă la un dialog” / ,,NATO este superior Federației Ruse, din toate punctele de vedere!”
• Ștefan Popescu: ,,Din punct de vedere economic, creșterea Federației Ruse a rămas o creștere mediocră, în ciuda emergenței din primul deceniu al perioadei Vladimir Putin”
• Ștefan Popescu: ,,România este singura țară care nu a avut conflicte cu țările din Balcanii de Vest și, prin urmare, ar putea avea o poziție de mediere, de echilibrare între aceste state”
• Ștefan Popescu: ,,Vedem o oarecare neîncredere a Parisului în capacitatea Germaniei de a-și asuma acest rol în cadrul motorului franco-german, dar și o dorință a Franței de a echilibra Germania”

Ștefan Popescu – analist de politică externă – a făcut în cadrul emisiunii ,,InSecuritate”, de la Aleph News, o radiografie a scenei politice a lumii de astăzi. Acesta vorbește despre întâlniri de gradul zero în pixul cărora stau marile decizii, despre strategia SUA și despre cum s-a schimbat conduita Rusiei în 2021. Cum va fi Germania cu Olaf Scholz la semafor, dar și Europe, à la Macron?

Ștefan Popescu: ,,Rusia are o teorie sau o strategie foarte simplă: să nu existe dușmani la frontieră”

,,În momentul în care există dușmani la frontieră fac totul pentru a distruge acea zonă considerată ostilă. (…) Orice mare putere are interes să-și păstreze un spațiu post-imperial. Pentru Federația Rusă, spațiul post-imperial este spațiul ex-sovietic, după cum și vechile puteri tradiționale europene – Franța, respectiv Marea Britanie – au căutat să-și conserve după decolonizare un spațiu post-imperial în Africa francofonă, respectiv în Africa anglofonă și au menținut baze militare, au cultivat anumite dependențe, elite. Și-au creat o legitimitate de intervenție în acele spații de proximitate. Imperiul colonial al Rusiei a fost imperiul sovietic.

Prin urmare, după această reconstrucție a puterii ruse (…), după prăbușirea din timpul perioadei lui Boris Elțîn este clar că Rusia a căutat să-și creeze acest spațiu de influență care corespunde, între altele, și unei îngrijorări, aș spune unei obsesii ruse pe care istoria nu i-a rezolvat-o: lipsa frontierelor naturale.”

Ce s-a schimbat în 2021 în conduita Rusiei? Pe cine a vizat presiunea directă a Rusiei, dar și care sunt instrumentele de influență pe care aceasta le folosește?

,,Presiunea directă a Federației Ruse a vizat Statele Unite ale Americii, puterea pe care ei sunt interesați să o aducă la un dialog și marea putere care poate mișca lucrurile în direcția unei clarificări a sferelor de influență și a frontierelor în acest spațiu. (…)  Rusia folosește în primul rând trecutul, folosește istoria, iar istoria și istoriografia rusă nu au ieșit din logica unei arme de propagandă, a unui suport ideologic pentru statul rus. Ei nu fac diferență între istorie, creatoare de identitate națională, știință, popularizare. Pentru ei este un instrument, așa cum este și Biserica Ortodoxă (n.r. Rusă), un instrument de influență, cu atât mai mult în spațiile de proximitate.”

De ce este nevoie să se vadă mai des Joe Biden și Vladimir Putin? Care este principalul atuu al Rusiei și cât de mult o va ajuta să și-l folosească în actualul context al lumii politice internaționale? Este NATO superior Federației Ruse?

,,Pentru că Statele Unite sunt singurele care pot influența toată comunitatea occidentală, iar Federația Rusă prin căutarea acestei clarificări strategice… fără îndoială că Federația Rusă are anumite frustrări, dacă nu îngrijorări, cu privire la marginalizarea strategică, pentru că este clar că SUA nu au nici o iluzie cu privire la diferența de putere dintre China și Federația Rusă, din punct de vedere economic, din punct de vedere militar.

În ciuda efortului militar indeniabil care s-a făcut în ultimii ani, au dificultăți financiare de a produce în serie foarte multe echipamente. Prin urmare, nu trebuie să ne facem iluzii cu privire la capacitatea Rusiei și la avantajul, din punct de vedere al forțelor convenționale. NATO este superior Federației Ruse, din toate punctele de vedere. Fără îndoială că Federația Rusă rămâne un actor strategic important, dar vom vedea cât mai ține și descurajarea nucleară ca factor de inhibare a războiului.”

Ștefan Popescu: ,,Dacă ne uităm, principalul atuu al Federației Ruse ca mare putere, este forța militară”

,,Este o țară care nu a dovedit încă foarte multe în materie de soft power. Din punct de vedere economic, creșterea Federației Ruse a rămas o creștere mediocră, în ciuda emergenței din primul deceniu al perioadei Vladimir Putin. A reușit cu greu sau nu reușește o diversificare a economiei. Rămâne o economie puternic dependentă de două-trei domenii în care exportul de hidrocarburi joacă un rol fundamental, un rol central.”

Ștefan Popescu: ,,Din punct de vedere strategic, Germania este foarte decalată în raport cu forța ei economică”

Olaf Scholz este la semafor! Care este conduita Germaniei față de Rusia, dar mai ales care este terenul pe care ambițiile Germaniei se manifestă pe deplin? Își va asuma Germania un rol în cadrul motorului franco-german?

,,Ambițiile Germaniei se manifestă mai ales pe tărâm economic și mai puțin pe teren militar, strategic. (…) Cred că Germania, indiferent cine se va afla la putere, va da în folosință  această infrastructură (n.r. Nord Stream 2), pentru că se vor gândi și la prețul avantajos care înseamnă un element de competitivitate pentru industria germană. Și mai gândiți-vă la un lucru: Germania a renunțat la nuclear, la cărbune… Germania are nevoie de gaz. Sigur că se pot găsi surse, dar la dimensiunile industriale ale Germaniei este nevoie de o cantitate foarte mare de energie și din acest punct de vedere a fost creată această complementaritate cu Federația Rusă.”

Europe, à la Macron. Unde va fi centrul de greutate al afacerilor europene  în următoarele luni?

,,Aceasta este întrebarea: unde va fi centrul de greutate al afacerilor europene? Și vedem o oarecare neîncredere a Parisului în capacitatea Germaniei pe termen scurt de a-și asuma acest rol în cadrul motorului franco-german, dar în același timp și o dorință a Franței de a echilibra Germania. Vom vedea cât de solide vor fi toate aceste angajamente pentru că și la Paris ne așteaptă un exercițiu electoral foarte dificil.

Vedem candidați noi, aspiranți, și cred că Macron, chiar dacă cred că are în continuare prima șansă, în cazul în care contracandidat îi va fi polemistul Eric Zemmour, va avea de înfruntat un candidat mult mai periculos decât era Marine Le Pen și mai ales pe fondul prăbușirii stângii și a unei revoluții culturale, practic”, explică Ștefan Popescu, analist de politică externă.  

Cât de important este ca România să fie mai prezentă în zona țărilor Balcanilor de Vest? Este capabilă țara noastră să-și folosească poziția de mediere și de echilibrare între aceste state, dezvoltând la nivel conceptual o politică balcanică? Există un dialog politic, bilateral franco-român?

,,Absolut și cred că trebuie să îmbunătățim dialogul bilateral cu țările nordice, îndeosebi cu Olanda și cu Finlanda, cele care se opun în mod fățiș și cel mai vocal aderării României la Schengen, pentru că într-adevăr ar fi foarte bine ca România să fie în interior, în timp ce se discută  reforma acestui instrument și nu în exterior. Dar instrumentul Schengen nu este un suficient pentru a răspunde crizei din Belarus, pentru că acolo nu am avut de-a face cu criză migratorie, acolo am avut de-a face cu un atac hibrid.”

Ștefan Popescu: ,,România este singura țară care nu a avut conflicte cu țările din Balcanii de Vest”

,,Cred că România trebuie să fie mai prezentă în acest spațiu pentru că axul fundamental al politicii de vecinătate al României, dincolo de Republica Moldova,  trebuie să fie orientat spre zona balcanică pentru că suntem cel mai mare stat din regiunea Europei de Sud-Est. Sunt așteptări de la România și cu atât mai mult România se bucură de un capital real de simpatie, într-o zonă în care identitatea contează, în care trecutul contează, raportarea la trecut.

Trecutul este prezent. Mergem cu secole în trecut. Ei bine, România este singura țară care nu a avut conflicte cu țările din Balcanii de Vest și prin urmare ar putea avea o poziție de mediere, de echilibrare între aceste state și cred că trebuie să ne dăm mijloacele pentru a duce o asemenea politică, să ne întărim ambasadele și să dezvoltăm și la nivel conceptual o politică balcanică, așa cum, cu foarte mult succes, am avut-o în trecut”, conchide Ștefan Popescu, analist de politică externă, invitat în cadrul emisiunii ,,InSecuritate”, de la Aleph News.