• Rail Baltica, un proiect feroviar strategic între statele baltice, va spori securitatea și mobilitatea în regiune.
• Costurile au crescut la 24 de miliarde de euro, dar UE continuă să susțină proiectul.
• Noua linie va reduce semnificativ timpul de călătorie între capitalele baltice.

În urmă cu câțiva ani, statele baltice au propus construirea unei linii feroviare de mare viteză, Rail Baltica, care să conecteze Estonia, Letonia și Lituania pe o distanță de aproximativ 870 km. Inițial, proiectul a fost gândit ca o oportunitate de îmbunătățire a infrastructurii și a mobilității în regiune, însă, în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor crescute cu Rusia, Rail Baltica a căpătat o importanță strategică crucială. În prezent, aceste țări consideră că o rețea feroviară rapidă este esențială pentru a face față amenințărilor din partea vecinului rus, în special în ceea ce privește mobilizarea rapidă a forțelor NATO în regiune și securitatea economică a Țărilor Baltice, scrie BBC.

Rail Baltica va conecta direct Țările Baltice de Polonia, eliminând necesitatea schimbării trenurilor la granița poloneză, așa cum se întâmplă acum, și va permite trenurilor să circule la viteze de până la 250 km/h, în comparație cu viteza actuală de doar 80-120 km/h. Acest lucru va reduce considerabil timpul de călătorie între capitalele Țărilor Baltice: de exemplu, călătoria între Tallinn și Vilnius, care în prezent durează cel puțin 12 ore, va fi redusă la mai puțin de patru ore. Proiectul va aduce nu doar beneficii semnificative în termeni de eficiență a transportului, dar și în ceea ce privește mediul, reducând emisiile de carbon prin înlocuirea transportului pe cale rutieră cu unul feroviar de mare viteză.

Din punct de vedere economic, Rail Baltica se preconizează că va genera un impuls de 6,6 miliarde de euro pentru regiune, iar un studiu realizat de Universitatea din California arată că sistemele feroviare de mare viteză aduc, în general, un impact economic pozitiv pe termen lung. Cu toate acestea, acest proiect ambițios se confruntă cu provocări semnificative, în principal legate de creșterea costurilor. Estimările inițiale au fost revizuite de mai multe ori, iar costul total al proiectului a ajuns acum la 24 de miliarde de euro, de patru ori mai mult decât se estima în 2017. Creșterea costurilor a fost influențată de factori precum crizele economice globale, pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, care au determinat o creștere a prețurilor materialelor și a costurilor de construcție.

Până acum, Uniunea Europeană a finanțat aproximativ 85% din costurile proiectului și a aprobat recent o suplimentare de 1,1 miliarde de euro pentru a sprijini continuarea lucrărilor. În ciuda acestui sprijin, statele baltice se confruntă cu o serie de dificultăți financiare și logistice. De exemplu, Estonia și Letonia au fost criticate pentru prioritizarea construcției terminalelor feroviare înainte de finalizarea magistralei feroviare propriu-zise, ceea ce a dus la întârzieri și la o organizare mai puțin eficientă a lucrărilor. Inginerul francez Emilien Dang, responsabil cu supravegherea proiectului, a atribuit parțial creșterea costurilor crizelor globale recente și a menționat că diferențele de reglementare între cele trei țări baltice au adăugat complexitate suplimentară în implementarea proiectului.

Pentru a face față acestor provocări, proiectul a fost împărțit în două etape. Prima fază, care include construcția unei linii feroviare simple și a unor stații importante, se va finaliza până în 2030 și va costa aproximativ 15 miliarde de euro. A doua fază, care presupune dublarea căii ferate și construirea de stații suplimentare, va depinde de obținerea de fonduri suplimentare și de atingerea unor obiective economice. În condițiile în care încă nu au fost asigurate toate fondurile necesare pentru prima fază, este posibil ca proiectul să sufere noi întârzieri.

Ministrul eston al Infrastructurii, Vladimir Svet, a subliniat importanța Rail Baltica pentru securitatea Țărilor Baltice, afirmând că, într-o perioadă de incertitudine geopolitică, este esențial ca regiunea să fie conectată rapid la rețelele europene și să beneficieze de o mobilitate militară sporită. În prezent, aproximativ 10.000 de soldați NATO sunt staționați în Țările Baltice, iar în cazul unui conflict major, numărul acestora ar putea ajunge până la 200.000. Rail Baltica va facilita mobilizarea rapidă a forțelor aliate, permițând trenurilor să transporte trupe și echipamente direct din vestul Europei până la frontierele Estoniei, Letoniei și Lituaniei.

Astfel, deși proiectul Rail Baltica întâmpină dificultăți financiare și logistice considerabile, autoritățile din Țările Baltice sunt determinate să continue lucrările, considerând că acest proiect este esențial nu doar pentru dezvoltarea economică a regiunii, dar și pentru securitatea acesteia într-un context geopolitic tot mai tensionat. Proiectul ar putea deveni un simbol al solidarității în cadrul Uniunii Europene și al NATO, oferind o legătură rapidă și eficientă între Estul Europei și restul continentului, și asigurând în același timp independența și securitatea Țărilor Baltice.

Citește și

• Rusia are cele mai mari pierderi din război. În octombrie au fost înregistrate zilnic 1.500 de victime
• Republicanii preiau controlul Camerei Reprezentanților, consolidându-și poziția în fața agendei lui Trump
• Trump a câștigat și voturile din Arizona. Republicanul câștigă toate cele 7 „swing states”