- Regimul politic al lui Putin nu este nici democratic, nici comunist și nici monarhic. Străinii îl numesc „cleptocrație”, iar Navalnîi îi numește pe cei care conduc „escroci și hoți”.
- Nu pare plauzibil ca Putin să rămână la putere până în 2036, cât îi permite constituția, pe de o parte din cauza vârstei sale și pe de alta, fiindcă tânăra generație este din ce în ce mai nemulțumită.
- Regimul lui Putin este un regim pur personal și este puțin probabil ca acesta să continue după retragerea sau după decesul lui.
Când liderul opoziției ruse Aleksei Navalnîi s-a întors la Moscova săptămâna trecută, după perioada de convalescență petrecută în Germania în urma unei tentative de otrăvire de către agenții serviciului secret rus (FSB), presa aservită regimului lui Putin nici măcar nu a menționat sosirea sa. Cu o singură excepție: Vremya, un show de știri cunoscut al televiziunii de stat ruse, informează The Jerusalem Post.
Advertisment
În cadrul emisiunii, călătoria lui Navalnîi spre casă a fost comparată cu faimoasa întoarcere a lui Vladimir Lenin în Rusia în 1917, sugerându-se că el este un mare pericol pentru Rusia ca și Lenin.
În timpul Primului Război Mondial, nemții l-au scos pe Lenin din exilul în care se afla Elveția și l-au trimis la Sankt Petersburg, unde a făcut exact ceea ce nemții sperau că el va face. Lenin a răsturnat guvernul democratic provizoriu printr-o lovitură de stat militară, a scos Rusia din Primul Război Mondial și a pus bazele unui regim comunist totalitar, care a durat 73 de ani, timp în care au fost omorâți cel puțin 20 de milioane de ruși prin epurări, foamete și diferite acte de represiune.
Recomandări
Regimul lui Putin nu poate fi numit un sistem
E îndoielnic că președintele Vladimir Putin ar fi putut agrea o comparație cu Lenin a celui mai puternic critic al său. De altfel, Putin nu a fost auzit niciodată menționând în public numele lui Navalnîi.
Rușii nu pot nici măcar defini sistemul politic în care trăiesc. Cu siguranță, nu este o democrație, deși există alegeri. Nu este nici comunism, deși majoritatea figurilor reprezentative ale regimului au fost comuniști înainte de a descoperi o cale mai bună spre putere și bogăție.
Nu este nici monarhie, cu toate că Putin este la putere de 20 de ani și are o „curte” formată din aliați și acoliți extrem de bogați. Iar „cleptocrația” este doar un termen peiorativ folosit mai ales de străini, deși Navalnîi îi numește în mod obișnuit pe Putin și pe acoliții săi „escroci și hoți”.
De fapt, regimul lui Putin nu poate fi numit un sistem. Ideologia regimului este un naționalism tradițional rus. Este un regim pur personal, și este foarte puțin probabil ca acesta să fie continuat după ce va părăsi funcția sau după decesul său.
Putin este la putere de 20 de ani și tocmai a schimbat constituția printr-un referendum care îi permite să rămână la putere până în 2036. Dar asta pare puțin probabil, pe de o parte pentru că el are deja 68 de ani și pe de altă parte, fiindcă tânăra generație este din ce în ce mai agitată.
Navalnîi a fost până acum extrem de deranjant. Susținătorii săi fac videoclipuri inteligente, în care demască abuzurile financiare scandaloase ale regimului. Ultimul lansat este un tur virtual al noului palat, de 1 miliard de dolari, al lui Putin, de pe malul Mării Negre, lângă Novorossiysk. Nu se știe însă dacă Navalnîi va fi cel care îl va doborî în cele din urmă pe Putin. Una dintre marile sale reușite este mobilizarea tinerilor pricepuți la tehnologie.
De ce l-au suportat rușii atâta vreme
Din 2018 până astăzi, vârsta medie a protestatarilor de la demonstrațiile anti-Putin, care în mare parte au legătură cu Navalnîi, într-un fel sau altul, a scăzut cu zece ani, iar îndrăzneala lor a crescut în sens invers proporțional. Mai mult, atitudinea lor față de regim se apropie acum de dispreț, sentiment ușor de înțeles dacă ne gândim la ultimele două tentative de asasinat organizate de agenții regimului.
În 2018, GRU, agenția rusă de informații militare, a trimis doi agenți în Anglia pentru a-l ucide pe fostul agent Serghei Skripal și pe fiica acestuia, Yulia. Agenții au făcut două călătorii la Salisbury pentru că nu au putut găsi casa potrivită. Au fost urmăriți de camerele de supraveghere video și în final au lăsat prea puțină otravă (novichok) pe clanță pentru a-i ucide pe cei vizați.
La fel de crud și de stângaci a fost atacul agenților serviciului secret rus (FSB) asupra lui Navalnîi în Tomsk, când liderului opoziției ruse i s-a pus novichok în lenjeria intimă. Din nou, ținta a supraviețuit, iar ulterior site-ul de investigații Bellingcat a reușit să dea de urma agenților FSB. Aceștia îl urmăriseră pe Navalnîi în trecut pe 40 de zboruri, înainte să fie pus în aplicare planul uciderii lui.
Rușii au suportat regimul actual pentru că au fost epuizați și rușinați de banditismul politic din anii `90, dar meritul lui Putin de a fi pus capăt acelei situații se pare că nu îl mai poate menține în conștiința oamenilor ca lider.
Partenerii noștri