- Căutările pe Google pentru termeni precum „cât costă o vasectomie” și „cum să faci o vasectomie” au crescut vertiginos după anunțul făcut de SUA.
- În 1976, pentru a corecta aceste atrocități, autoritățile sanitare au stabilit noi reguli pentru procedurile de sterilizare a femeilor finanțate prin Medicaid.
- Deși nu există prea multe cercetări pe această temă, dovezile anecdotice sugerează că este mai probabil ca femeilor tinere să li se refuze sterilizarea decât bărbaților tineri.
Căutările pe Google pentru termeni precum „cât costă o vasectomie” și „cum să faci o vasectomie” au crescut vertiginos după ce Politico a dat vestea că în anumite state, precum Texas, Utah și Missouri, dreptul la avort este interzis.
Postările de pe rețelele de socializare sugerează că bărbații ar trebui să fie obligați să facă vasectomie dacă accesul la avort este restricționat. Astfel de postări ar putea părea ironice, dar ele capătă un alt sens dacă luăm în considerare istoria complicată a contracepției permanente în SUA.
În cea mai mare parte a anilor 1900, nu era neobișnuit ca medicii să sterilizeze atât femeile, cât și bărbații (dar mai des femeile) fără consimțământ sau prin constrângere – în special pe cei cu dizabilități și cei din medii marginalizate și clase socio-economice inferioare. În prima jumătate a secolului, mișcarea eugenistă a inspirat mai mult de jumătate din statele americane să adopte legi care să sprijine în mod specific această practică.
Regulile de sterilizare în SUA stabilite în 1976
În 1976, pentru a corecta aceste atrocități, autoritățile sanitare au stabilit noi reguli pentru procedurile de sterilizare a femeilor finanțate prin Medicaid. Pacientele trebuiau să aibă cel puțin 21 de ani și trebuiau să semneze un formular de consimțământ. De asemenea, ele trebuiau să respecte o perioadă de așteptare obligatorie (stabilită în cele din urmă la 30 de zile) între semnarea acelui formular de consimțământ și efectuarea operației.
Aceste reguli există și astăzi pentru persoanele care beneficiază de asigurare publică de sănătate. Unii medici și pacienți susțin că acestea creează o barieră inutilă în calea îngrijirii, care se aplică mai ales pacienților cu venituri mai mici și cu risc mai ridicat. Persoanele care nu-și pot lua liber de la serviciu sau nu-și permit să se deplaseze la un cabinet medical de două ori în 30 de zile pot face deloc procedura.
Ezitarea medicilor poate fi o consecință a unor standarde medicale învechite. Până în anii 1970, medicii din SUA au urmat ceea ce se numește în mod colocvial „regula celor 120”, conform căreia o femeie nu putea fi sterilizată până când vârsta ei înmulțită cu numărul de copii nu ajungea la 120. De exemplu, o pacientă de 30 de ani nu era eligibilă pentru sterilizare decât dacă avea patru copii. Deși această regulă nu mai este folosită astăzi, unii medici rămân temători în privința sterilizării pacientelor tinere care nu au deja copii.