- Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pentru Vladimir Putin.
- ,,Putin poartă răspundere penală individuală pentru crimele de mai sus. ”
- Moscova a negat în mod repetat acuzațiile de atrocități în timpul invaziei supra Ucrainei.
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l că este responsabil pentru crime de război comise în Ucraina.
Curtea a specificat într-o declarație că președintele rus „este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă”.
De asemenea, a emis un mandat de arestare pentru Maria Alekseyevna Lvova-Belova, comisarul Rusiei pentru drepturile copilului, pe baza unor acuzații similare.
Moscova a negat în mod repetat acuzațiile de atrocități în timpul invaziei de un an a vecinului său, scrie Reuters.
Conform site-ului instanței:
„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și transferul ilegal al populației (copiilor) din teritoriile ocupate din Ucraina către teritoriul Federației Ruse. Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat al Ucrainei începând cu cel puțin 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să credem că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru crimele de mai sus. ”
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat: Deciziile Curții Penale Internaționale (CPI) nu au niciun sens pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic, a comentat Maria Zakharova.
Ea a adăugat că Rusia nu este parte din Tratatul de la Roma, tratatul care stă la baza tribunalului mondial pentru crime de război permanent.
Procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a declarat miercuri că are „toleranță zero” față de infracțiunile sexuale și bazate pe gen și cele împotriva copiilor, pe măsură ce luptele se intensifică în Ucraina.
Karim Khan a spus că s-a întâlnit cu ministrul de externe și procurorul general al Ucrainei în timpul unei scurte vizite înainte de a pleca în Polonia.
El a discutat online și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
CPI a început o investigație oficială asupra posibilelor crime de război și crime împotriva umanității din Ucraina, după ce Rusia și-a invadat vecinul mai mic pe 24 februarie.
Khan a spus că ICC va investiga toate părțile în conflict.
Biroul său a declarat că a „transmis o cerere oficială Federației Ruse pentru a se întâlni cu autoritățile competente și a discuta situația actuală”.
Khan a spus la o conferință de presă că „trebuie să insistăm că există toleranță zero pentru orice infracțiuni de violență sexuală, de gen sau infracțiuni împotriva copiilor și că acest lucru va fi din ce în ce mai important pe măsură ce războiul se intensifică și în orașe” .
„Nicio persoană cu o armă, cu o rachetă, cu un avion sau cu un mortier nu are licență pentru a-i viza pe civili. Obiectivele civile și civilii trebuie protejați. Prizonierii de război trebuie tratați uman”, a spus el.
Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, iar Moscova nu recunoaște tribunalul.
Ucraina și-a dat, însă, acceptul pentru a examina atrocitățile comise pe teritoriul său de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Sute de civili au fost uciși și peste trei milioane de persoane au fost strămutate numai în ultimele trei săptămâni în timpul așa-zisei „operațiuni militare”, cum numește Moscova invazia totală a Ucrainei care a început pe 24 februarie anul trecut.
Ucraina și aliații săi occidentali au acuzat forțele ruse că vizează civilii fără discernământ.
Rusia a negat permanent că i-ar fi vizat pe civili și spune că scopul său este „demilitarizarea și denazifica” Ucrainei și spune că acuzațiile Kievului și ale Occidentului sunt lipsite de temei.
Khan a declarat pe rețelele de socializare că el și Zelenskii au fost de acord că „sunt necesare toate eforturile pentru a asigura respectarea dreptului internațional umanitar și pentru a proteja populația civilă”.
CPI este o instanță de ultimă instanță pentru a judeca persoanele pentru atrocități atunci când un stat nu dorește sau nu poate face acest lucru.
Tratatul său fondator a fost ratificat de 123 de țări.