După secole de misoginie instituționalizată, femeile au luptat pentru a recupera avansul bărbaților. Însă unele au fost întâmpinate de societate cu neînțelegere, tocmai fiindcă erau – surpriză! – mult înaintea vremurilor. Printre ele, Barbara McClintock.
Advertisment
Fiică de medic, începe în 1919 studii de agricultură la Universitatea Cornell, deși mama se teme că nu o va mai putea mărita. Barbara își ia diploma în genetică. Pasionată însă și de jazz, improvizează uneori experimente și dezvoltă noi tehnici de identificare a cromozomilor porumbului. Conform specialiștilor, e responsabilă pentru 10 din cele 17 descoperiri făcute între 1929 și 1935. Primește burse post-doctorale și își continuă cercetările la Universitatea Missouri, California Institute of Technology și la Institutul de Biologie din Berlin. Predă apoi la Columbia University. În 1948, e a treia femeie primită în Academia Națională de Științe, apoi prima ce devine președinte al Genetics Society of America.
Își publică descoperirile, printre care evoluția în salturi a speciilor sau mecanismul prin care bacteriile devin rezistente la antibiotice. Reacția lumii științifice e atât de sceptică, încât renunță în 1953 să mai publice și își continuă cercetările asupra porumbului în America de Sud. Abia 15 ani mai târziu, studii din alte țări îi confirmă valoarea. I se acordă National Medal of Science în 1970 iar în 1983, e prima femeie care primește singură Premiul Nobel de Medicină, pentru o descoperire făcută cu 30 ani mai devreme! Vor mai urma 14 doctorate onorifice și Medalia Benjamin Franklin.
Recomandări
Azi, SUA sunt o autoritate în cercetarea genetică iar pe câmpiile nesfârșite din Midwest, porumbul crește mai sănătos ca niciodată.
Ce morală găsesc poveștii Barbarei McClintock? Când o femeie ofensată alege să tacă, nu te întreaba dacă nu mai are argumente, ci dacă ești suficient de pregătit ca să le înțelegi…
Partenerii noștri