• Felix Pătrășcanu, CEO FAN Courier: În pandemie ne-a crescut profitul cu peste 30%, preconizasem 10%-15% la începutul anului
  • Felix Pătrășcanu: Ne-am trezit într-un Black Friday nepregătit, de pe-o săptămână pe alta, cu o creștere exagerat de mare, căreia a trebuit să îi facem față
  • Aurora Popa, activistă: Cu Muzeul Mobil al Sclaviei Moderne, un microbuz cu mai multe manechine fiecare prezentând experiențe reale ale unor persoane exploatate, am vrut să ajung la potențiale victime din satele românești
  • Corina Popa, fondatoarea primei Școli de Gramatică: Tehnologia e un mijloc, nu un scop, e de mare preț în educație, important e cum o folosim

„Ochii pe mine!” de marți seara a avut patru invitați din zone foarte diferite. Vlad Craioveanu a început cu un domn, Felix Pătrășcanu, fondatorul FAN Courier, a continuat cu o tănără influencer pe TikTok și Instagram, Ana Petcu, apoi cu o activistă care luptă pentru drepturile persoanelor exploatate, Aurora Martin și cu cea care a înființat prima Școală de Gramatică din România, Corina Popa.

Felix Pătrășcanu este unul dintre puținii antreprenori români care poate spune că în aceste luni de criză a avut profit și nu mic, peste 30%.

Felix Pătrășcanu: „Pot spune că ne-a crescut cifra de afaceri și profitul, nesperat de mult, cu peste 30%, în condițiile în care previzionasem o creștere de 10%-15% la începutul anului și atunci nu știam absolut nimic de pandemie. Ne-am trezit într-un Black Friday nepregătit, cea real care se desfășoară în noiembrie, de obicei, e foarte bine pregătit cu multe luni înainte și discutat cu toți clineții noștri, știm la ore exacte când ridicăm camioanele cu marfă, când livrăm. Aici ne-am trezit de pe o săptămână pe alta cu o creștere exagerat de mare, căreia a trebuit să îi facem față, cu foarte mare efort. Era ceva neprevăzut, nu știam ce înseamnă o pandemie de acest gen, nu știam comportamentul clineților care a fost cu totul bulversant pentru curieri. Am avut o mare provocare apropos de curieri, pentru că trebuia să îi trimitem în fiecare zi la muncă, ei stăteau acasă cu familia, chiar cu seniorii familiei, era riscant pentru că toate zvonurile se îndreptau spre faptul că bătrânii sunt în grupele de vârstă cei mai atacați de acest virus. În fiecare dimineață eram printre ei și le ziceam că e o oportunitate și s-a dovedit că și curierii au un rol social de a ajunge la oameni acasă. Mulți clinți îmi spuneau că cineva îmi mai bate la ușă, că n-am mai văzut pe nimeni în acest lockdown, se bucurau că există niște oameni care trec peste toate fricile și vin să ne aducă nouă coletele.”

Recomandări

COLDPLAY CÂNTĂ LA BUCUREȘTI
ZELENSKI PRIMEȘTE AJUTOR DIN GERMANIA
DISPUTA PATRIOT SE MUTĂ LA CSAT
HAMAS RĂSPUNDE CERERII DE PACE
CINE ȚI-A LUAT SECTORUL?
FRANCOISE HARDY A MURIT

Vlad Craioveanu: „Dar i-ați și motivat financiar?”

Felix Pătrășcanu: „Da, a trebuit s-o facem și e și normal să se întâmple lucrurile acestea. Mai mult, am venit cu măști, cu dezinfectanți, mănuși, toată lumea le căuta în acea perioadă, a fost criză, până când ne-am pus la punct cu furnizorii noștri să ne dea tot ce ne treabuia au existat niște sincope. Trebuie să le mulțumesc oamenilor că au venit la muncă și am depășit momentul destul de bine.”

Antreprenorul spune că se uită la obișnuințele tinerilor, caută să le învețe, pentru că trebuie să țină cont de ceea ce își doresc ei. „Am făcut studii să aflăm ce își doresc tinerii de la companie și am aflat că salariile au fost pe locul trei, pe primul loc era un job sigu, iar pe locul doi – șefi inteligenți, cu leadership.”

Pătrășcanu mărturisește că a investit foarte mult în tehnologie, 27 de milioane de euro fiind costul noii linii de sortare, achiziționată acum doi ani. Volumul de muncă în pandemie a fost extrem de mare pentru curieri, fiind vorba de 32.000 de colete procesate pe oră, 300.000 pe zi și era imposibil să fie dezinfectate toate aceste pachete înainte de expediere. Pătrășcanu spune că e o relație bună între curieri și clinți, care le lasă des bacșiș.

„Am fost nevoiți să închidem o cantină și s-o transformăm în birou, am angajat 200 de oameni în această perioadă, oricum eram în criză de forță de muncă, mă bucur că s-au întors mulți români acasă”, spune antreprenorul. Pătrășcanu reprezintă proiectul Repatriot, prin care încearcă să aducă românii din străinătate acasă. Pe platforma Repatriot, poți vedea joburile foarte bine plătite în România. „Paradigma businessurilor clasice e că s-au transformat în businesuri de tehnologie. Tehnologia pârjolește mai tot.”

Ana Petcu, a povestit cum a ajuns, în câteva luni de pandemie să strângă o comunitate de 327.000 de oameni pe TikTok și să aibă 9.000 de like-uri la o postare. Îi place să editeze videouri, apoi s-a apucat să le arate și altora.

Ana Petcu, influencer: Noi, generația Z, am fost crescuți să facem totul cât de bine se poate

„Noi, generația Z, am fost crescuți să facem totul cât de bine se poate, ne dorim foarte mult independența, punem osul la treabă ca s-o obținem, toți cred că ne-am născut cu telefonul în mână, dar nu e așa, eu am avut primul telefon la 10 ani”, spune Ana.

Aurora Martin spune că trebuie mers la cauză, iar noi mergem de multe ori la efect

Aurora Martin, activista invitată în a treia parte a emisiunii, are foarte multe funcții, pălării, cum le spune ea. Este vicepreședinta Institutului Internațional pentru Securitate Umană din Chicago, decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, consilier principal la Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între femei și bărbați. În 2015, a fost nominalizată Femeia anului în România pentru apărarea și promovarea drepturilor femeilor. Are premii pentru Protecția și promovarea drepturilor femeii de la autoritățile române și egiptene. A plecat de acasă, dintr-un sat din Vrancea, la oraș că se făcea mai multă carte și de atunci e mereu pe drumuri

În ceea ce privește exploatarea sub diferite forme, Aurora Martin spune că trebuie mers la cauză, iar noi mergem de multe ori la efect, trebuie să educăm activ. Ea a încercat să facă în școli exact acest lucru, ca să atragă atenția asupra acestui fenomen, subliniind că nu numai fetele sunt expuse traficului de persoane.

Aurora Martin a lansat acum un an Muzeul mobil al Sclaviei Moderne, un microbuz colantat cu imagini semnificative, care are în interior manechine fiecare prezentând experiențe reale ale unor persoane care au suferit diferite forme de exploatare. „Mi-a venit ideea când am fost în SUA, am înțeles că noi în Sud-Estul Europei nu avem un asemenea muzeu, am mers pe sclavie prin muncă, sexuală. Am vrut să-l fac fix, dar era un efect limitat și intenția era să ajung la potențiale victime din satele românești. De exemplu la fetița lăsată singură acasă de părinții plecați în străinătate, care cade imedit în plasa primului lover boy care îi acordă atenție.”

De la sclavia modernă am trecut la gramatică, având-o invitată în studio pe Corina Popa, fondatoarea primei Școli de Gramatică din România. A absolvit Facultatea de Litere, specializarea Română-Spaniolă din cadrul Universității București. A fost admisă apoi la Școala Diplomatică din Madrid, finalizând-o cu o teză despre procesul de integrare a României în UE. Mănâncă gramatica pe pâine și are mirosul format pentru a detecta orice greșeală.

Corina Popa: „În dicționare cuvintele au definiții, în noi cuvintele au povești”

Corina Popa consider că era nevoie de o școală de gramatică pentru că analfabetismul funcțional este peste 42% nu înțelegem ce citim. „Sunt exigentă cu oamenii care reprezintă modele pentru tineri, cu reprezentanții presei, atunci când vorbesc greșit.”

Proiectul ei transpune regulile gramaticale în versuri, pentru a găsi plăcerea de a învăța, Corina mărturisind că este prima susținătoare a limbajului pozitiv în educație, unde greșeala e constructive.

Vlad Craioveanu: „Crezi că avântul tehnologic a superficializat gândirea copiilor, i-a făcut mai puțin preocupați de vorbit corect, cu abrevierile pe care le folosesc în discuții?”

Corina Popa: „Ar putea suna surprinzător răspunsul meu, dar tehnologia reprezintă un mijloc, nu un scop și ca orice mijloc el devine bun sau rău în funcție de finalitatea folosirii respectivului mijloc și cred că e de mare preț tehnologia în educație, dar contează foarte mult cum o folosim. Cred că suntem într-o perioadă a vitezei și din rațiuni de economie lingvinstică începem să folosim tot felul de prescurtări bizare, dar cred că atunci când responsabilitatea devine o valoarea fundamentată prin educație, acea valoare o să fie de neclintit și sigur în acel grupuleț cu lol, brb, ce faki, o să se găsească de fiecare dată acel Don Quijote care le va aminti colegilor că totuși pentru limba română e eficient să apăsăm tasta 1 nu doar telefonic, ci și prin acțiunile noastre.”