- Bolsonaro s-a abținut să comenteze alegerile de la înfrângerea sa din 30 octombrie.
- Bolsonaro „nu a avut niciodată nicio relație sau participare cu aceste mișcări sociale spontane”.
- Autoritățile braziliene investighează cine le-a permis susținătorilor radicali ai lui Bolsonaro să ia cu asalt sediile puterii în încercarea de a răsturna rezultatele alegerilor din octombrie.
Curtea Supremă a Braziliei a acceptat să investigheze dacă fostul președinte Jair Bolsonaro a incitat mulțimea de extremă dreapta care a jefuit Congresul țării, instanța supremă și birourile prezidențiale, o escaladare rapidă a anchetei care arată că fostul lider ar putea suporta consecințe juridice pentru o mișcare extremistă pe care a ajutat-o să o construiască.
Judecătorul Alexandre de Moraes a aprobat o cerere a biroului procurorului general de a-l include pe Bolsonaro în ancheta mai amplă, citând un videoclip pe care fostul președinte l-a postat pe Facebook la două zile după revoltă. Acesta susținea că Luiz Inácio Lula da Silva nu a fost votat în funcție, ci a fost ales de Curtea Supremă și de autoritatea electorală a Braziliei.
Deși Bolsonaro a postat videoclipul după revoltă și l-a șters dimineața, procurorii au susținut că conținutul acestuia a fost suficient pentru a justifica investigarea comportamentului său anterior.
În rest, Bolsonaro s-a abținut să comenteze alegerile de la înfrângerea sa din 30 octombrie. El a alimentat în repetate rânduri îndoiala cu privire la fiabilitatea sistemului de vot electronic în perioada premergătoare votului, a depus ulterior o cerere de anulare a milioane de buletine de vot exprimate cu ajutorul mașinilor și nu a recunoscut niciodată.
Niciuna dintre afirmațiile fostului președinte nu a fost dovedită, iar rezultatele alegerilor au fost recunoscute ca fiind legale de diferiți politicieni, inclusiv de unii aliați ai lui Bolsonaro, și de mai multe guverne străine. El și-a stabilit reședința într-o suburbie din Orlando de când a părăsit Brazilia la sfârșitul lunii decembrie și a lipsit de la depunerea jurământului succesorului său de stânga la 1 ianuarie, iar unii parlamentari democrați l-au îndemnat pe președintele Joe Biden să îi anuleze viza.
În urma deciziei justiției de vineri târziu, avocatul lui Bolsonaro, Frederick Wassef, a declarat într-un comunicat că fostul președinte „repudiază vehement actele de vandalism și distrugere” din 8 ianuarie, dar a dat vina pe presupuși „infiltrați” ai protestului – lucru pe care l-au susținut și susținătorii săi de extremă dreapta.
De asemenea, în declarație se mai spune că Bolsonaro „nu a avut niciodată nicio relație sau participare cu aceste mișcări sociale spontane”. Autoritățile braziliene investighează cine le-a permis susținătorilor radicali ai lui Bolsonaro să ia cu asalt sediile puterii în încercarea de a răsturna rezultatele alegerilor din octombrie. Printre ținte se numără cei care i-au chemat pe revoltați în capitală sau au plătit pentru a-i transporta, precum și personalul de securitate local care ar fi putut sta deoparte pentru a lăsa să se producă haosul.
Anderson Torres, în atenția autorităților
O mare parte din atenția de până acum s-a concentrat asupra lui Anderson Torres, fostul ministru al justiției al lui Bolsonaro, care a devenit șeful securității districtului federal la 2 ianuarie și care se afla în SUA în ziua revoltei.
De Moraes a ordonat arestarea lui Torres în această săptămână și a deschis o anchetă privind acțiunile sale, pe care le-a caracterizat drept „neglijență și complicitate”. În decizia sa, care a fost făcută publică vineri, de Moraes a declarat că Torres a concediat subordonați și a părăsit țara înainte de revoltă, un indiciu că acesta a pus în mod deliberat bazele tulburărilor.
Instanța a emis, de asemenea, un mandat de arestare pe numele fostului șef al securității, iar acesta trebuie să se întoarcă în termen de trei zile sau Brazilia va solicita extrădarea sa, a declarat vineri ministrul justiției, Flávio Dino. Torres a negat că a comis vreo infracțiune și a declarat pe 10 ianuarie pe Twitter că își va întrerupe vacanța pentru a se întoarce în Brazilia și a-și prezenta apărarea. Trei zile mai târziu, acest lucru nu s-a întâmplat încă.
Ministrul a indicat un document pe care poliția federală braziliană l-a găsit la percheziția domiciliului lui Torres; un proiect de decret care ar fi preluat controlul autorității electorale din Brazilia și ar fi putut anula alegerile. Originea și autenticitatea documentului nesemnat sunt neclare și rămâne necunoscut dacă Bolsonaro sau subordonații săi au luat măsuri pentru a pune în aplicare măsura care ar fi fost neconstituțională, potrivit analiștilor și Academiei braziliene de drept electoral și politic.
Dar documentul „va figura în ancheta poliției, pentru că dezvăluie și mai pe larg existența unui lanț de persoane responsabile de evenimentele criminale”, a declarat Dino, adăugând că Torres va trebui să informeze poliția cine l-a redactat.