Membri CSM: Modificarea legii prin care serviciile de informații vor să interfereze în Justiție nu poate face obiectul avizării Consiliului

• CSM: Avizul facultativ cerut CSM este doar o formă de legitimare a unei inţiative care nu respectă ordinea constituţională
• CSM: Este inacceptabil ca norme de procedură şi de stabilire a validităţii probelor să fie reglementate în legislaţia privind activitatea serviciilor de informaţii

De Ziua Internațională a drepturilor omului, judecătorii Evelina Oprina, Gabriela Baltag, dar și Victor Alistar și Romeu Chelariu transmit că proiectul de modificare a Legii 51/1991, adoptat tacit de Camera Deputaților, nu poate face obiectul avizului CSM.

„Considerăm că proiectul de act normativ nu poate să facă obiectul avizării CSM pe legile securităţii naţionale, acum la 31 de ani de la Revoluţia în care au murit tineri pentru dreptate şi libertate şi la 30 de ani de la momentul la care legiuitorul a înlăturat categoric implicarea serviciilor de informaţii în justiţie”, susțin reprezentanții CSM.

Ei prezintă și argumentele:

Faţă de proiectul de act normativ şi solicitarea de avizare, facem următoarele precizări ferme:

1. Avizul facultativ cerut CSM este doar o formă de legitimare a unei inţiative care nu respectă ordinea constituţională şi angajamentele internaţionale asumate de România, procedeu la care CSM nu poate fi părtaş.
2. Este inacceptabil ca norme de procedură şi de stabilire a validităţii probelor să fie reglementate în legislaţia privind activitatea serviciilor de informaţii, dând acestora din urmă de facto, dar şi de jure atribuţii de organe de cercetare penală în materia dreptului comun.
3. Este inacceptabilă orice fel de reglementare care nu oferă garanţia că informaţiile obţinute pe aceste căi sunt complete, iar nu selective.
4. Este inacceptabil să nu existe garanţii de exercitare a controlului judiciar decât după ce sunt produse efecte asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
5. Proiectul de lege pleacă de la un obiectiv de reglementare care este menit să încalce ordinea constituţională, aşa cum este ea consfinţită de Curtea Constituţională a României, motiv pentru care orice încercare de cosmetizare sau ajustare a prevederilor acestuia este imposibilă şi trebuie respinsă de plano.

Reprezentații CSM susțin că proiectul de lege propune reglementarea de norme privind valoarea de probă în procedurile judiciare de drept comun a informaţiilor obţinute din interceptări efectuate de către serviciile de informaţii pentru siguranţa naţională.

Astfel de soluţii normative intră în conflict cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi cu standardele internaţionale privind accesul la justiţie şi procesul echitabil.

Apărarea drepturilor victimelor infracţiunilor trebuie să fie efectivă, iar remediile judiciare trebuie să fie eficace în condiţiile reglementării justiţiei civile cu toate garanţiile procesuale la standardele internaţionale.

„În sistemul nostru de drept am mai avut, până recent, situaţii în care s-a creat cadrul normativ neconstituţional şi care finalmente a distrus destine ale unor oameni care nu au avut dreptul efectiv la apărare în faţa melanjului procedural servicii de informaţii-justiţie.

Pe de altă parte, aceste vicii au condus la nulităţi de procedură care au făcut imposibilă reparaţia pentru victimele infracţiunilor, asemenea abuzuri de reglementare acţionând ca un bumerang împotriva interesului public.

Pentru aceste motive considerăm că proiectul de act normativ nu poate să facă obiectul avizării CSM pe legile securităţii naţionale, acum la 31 de ani de la Revoluţia în care au murit tineri pentru dreptate şi libertate şi la 30 de ani de la momentul la care legiuitorul a înlăturat categoric implicarea serviciilor de informaţii în justiţie”, susțin reprezentanții CSM.

În luna noiembrie, Camera Deputaților a adoptat tacit legea care dă putere serviciilor de informații să interfereze din nou în anchete penale.