Victor Alistar: Sunt voci care spun că în CSM sunt și baroni judiciari. Am sperat că voi putea schimba mult mai multe decât am reușit

  • Victor Alistar, reprezentantul societății civile din cadrul CSM, a fost invitatul Sorinei Matei în emisiunea OFF/ ON THE RECORD de vineri seara
  • Victor Alistar: „Nu îmi place cum funționează Parchetul General”
  • Victor Alistar: „Sunt niște grupări care accesează anumite cercuri de la legiuitor, alte grupări care accesează alte cercuri de la legiuitor”

18 ani a stat cu ochii pe sistemul judiciar românesc, până a ajuns unul dintre garanții constituționali ai independenței Justiției din România.

Victor Alistar a spus că nu îi place modul în care funcționează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ).

„Este o problemă de bună organizare, de bună gestiune la Parchetul General, nu vreau să pară că răspunsul meu este un atac la adresa actualului Procuror General al României, este o chestiune care ține de când lumea… Discutăm acolo de neactualizarea acelor manuale și acelor elemente de practică de management de caz în zona de investigare penală pe diferite tipuri de infracționalități”, a spus reprezentantul societății civile din cadrul CSM, la OFF/ ON THE RECORD.

Invitatului Sorinei Matei a vorbit și despre controlul averilor magistraților

„Ia să trecem la controlul real al averilor unor magistrați, chiar de la nivel local, din teriroriu și să vedem ce nu este declarat. Ia să vedem care este practica deontologică, dacă nu disciplinară când un magistrat participă la chiolhanuri cu persoane de acest gen (n.r. Infractori, penali), cunoscând calitatea acelor persoane. Pot fi și situații în care nu știi. Ești într-un spațiu public și apar poze cu tine și cu acest cineva, tu neștiind ce hram poartă. Chiar în preajma scandalului de la Caracal a fost o petrecere pe o insulă izolată, privată și așa mai departe. Ce s-a întamplat la nivel de mecanism de autoreglare a justiției? Nimic. Pentru că aceste mecaniste de autoreglare a justiției de fapt nu sunt funcționale”, a punctat Victor Alistar.

Despre oligarhia internă din justiție, reprezentantul societății civile din cadrul CSM a precizat că „sunt niște grupări care accesează anumite cercuri de la legiuitor, alte grupări care accesează alte cercuri de la legiuitor

Sunt 19 membri în CSM, dar în 19 avem așa: 14 sunt aleși și pot fi revocați de colegii lor, 3 sunt de drept și doar 2 sunt din partea societății. Așa zice Constituția. Gândiți-vă la ponderi. Cam atâta este și forța de a mișca lucruri. Și mai este un lucru. Legile au fost gândite totdeauna și bătălia pe legile justiției, indiferent când s-au făcut ele, în 2004, reviziile din 2005, revizia din 2007, până în zilele noastre, iar se discută de legile justiției, sunt orice marote are politicul că ar vrea să se întâmple fără să aibă o justificare și o fundamentare temeinică pe o analiză ex-ante, ori ce primește ca semnale din interiorul sistemului, care de multe ori s-a folosit oarecum de politic pentru a reuși să promoveze niște chestiuni, și atunci avem o oligarhie internă.

Este vorba de lupte de putere în interior. Și sunt niște grupări care accesează anumite cercuri de la legiuitor, alte grupări care accesează alte cercuri de la legiuitor. Justițiabilul în povestea asta este tot timpul ultimul. Acel mandat ministerial și acel Parlament care va reuși să pună justițiabilul în analiza fiecărei reglementări, fiecărui articol în parte, în centrul modificării legislative pentru a asigura funcționalitatea justiției, va avea legi durabile”, a spus

Victor Alistar:  „În CSM sunt cam patru grupuri de opinie”

„Din ce în ce mai mult este pe mecanismul „N luate câte N”, de la caz la caz. Imaginați-vă, programatic, cât de greu este… Eu cred că lucrurile vor trebui să meargă spre bine pentru că ne apropiem și noi de a da o socoteală la ce am făcut. Și toți când am intrat, toți membri permanenți, intrăm pe baza unor programe pe care ni le-am asumat, toți 16, numai membri de drept nu au niște programe, ei reprezintă din oficiu, instituțiile respective în consiliu”, a spus Victor Alistar, la Aleph News, în emisiunea ON/OFF THE RECORD.

Referitor la cazul Roșu și, implicit, dreptul fundamental la apărare, invitatul Sorinei Matei a spus că ce s-a întâmplat este revolător.

Am reacționat și public, printre primii la acel moment, și îmi mențin toate punctele de vedere, am evitat să comentez în fond decizia judecătorului, mai ales că pe cea de la recurs nu o avem încă. Este exemplul tipic de consecințe colosale ale disfuncției de sistem. Nu pot, pe aceeași bază factuală, să am aprecieri diferite cu privire la exercitarea dreptului la apărare, adică să fiu diametral opus. Aceleași cirscumstanțe să fie considerate de un judecător independent, de o instanță de judecată ca fiind perfect în regulă, în limitele exercitării profesiei cu achitare pe „fapta nu există” nu pe „lipsă probe”… Fapta nu există așa cum este cerută de către acuzare, iar la controlul judiciar, la recurs, să se interpreteze exercitarea profesiei, aceleași lucruri, ca fiind de natură penală, cu sancțiune, dacă observați, mai mare decât a unor făptuitori.

Și asta mi-a trezit revoltă și cu privire la reacția opiniei publice, a spus „Nu se poate, trebuie să vedem motivarea”. Motivarea nu a ajuns în termen. Conform legilor modificate nu mai este obligatoriu în 30 de zile, instanța poate să stabilească motivat prelungirea. Vom vedea referatul de prelungire a termenului de motivare. Eu am propus  la momentul modificărilor legilor justiției, și din păcate, nu am primit sprijin din partea unor colegi de ai mei, și atunci nici legiuitorul nu a reținut ca atare, ca să fie un termen la care dau pronunțarea, dar când am dat pronunțarea să o dau și motivată. Adică nu ți-o mai dau acum și vin cu hotărâre cu tot. Și lucrurile sunt foarte clare.

DNA a cerut și a verificat 2.166 de hotărâri ale unei secții de la ICCJ

Victor Alistar a comentat faptul că DNA a cerut și verificat 2166 de hotărâri ale unei secții de la ICCJ.

Pentru că ICCJ-ul a tăcut. CSM-ul atunci, toți membri Consiliului aveau dosare deschise. Toți!”, a mai spus Alistar.

Sorina Matei l-a întrebat pe invitatul său de ce este vizat doar capitalul autohton de anchetele penale.

„Corupția este un dans în doi de cele mai multe ori. Nu poți la un moment dat, pe un mediu unde avem corupție în societatea românească, în mediul economic, numai profilul cu capital autohton e corupt, celălalt nu. Nu există așa ceva. Un fenomen afectează până la urmă pe toți participanții, într-o cotă mai mare sau mai mică. Statistica noastră judiciară ne arată niște lucruri greu de explicat și în Guiness Book. Da, cred în structuri specializate, dar cred în structuri specializate care nu fac liste albe și nu fac liste negre. Pentru că știți ce s-a întamplat? Șmecherii nu se mai tem să facă o faptă, se tem să intre pe lista neagră. Și atunci au început să aibă lese scurte. Și dacă eu folosesc mecanismele judicare să țin oamenii în lesă scurtă sau lesă lungă și așa mai departe, este clar că le-am corupt de la misiunea lor”, a explicat Alistar.

Victor Alistar: „SIIJ-ul este normal cum este acum

Logica este aceea de a garanta independența justiției, conform Constituției, articolul 126, aliniatul 1: Justiția se înfăptuiște prin Înalta Casa de Casație și Justiție și celelate instanțe, deci instanțele judecătorești. Și acum SIIJ-ul este normal cum este acum pentru că ponderea  la numirea și revocarea, procurori de execuție și a conducerii, este mai mare la nivel de judecători, judecătorii din Consiliu. Altminteri, așa spune și Constituția dacă ne uităm că sunt 9 judecători și 5 procurori, 2 membri ai societății civile permanent și 3 instituții reprezentate.

Ăsta este consiliul. Așa cum este acum. De ce nu m-aș duce înapoi cu competența? Nu doar pentru că au fost lucrurile constate în raport și în hotărâtea CSM, dar și pentru că ar fi un conflict de interese organizațional. Deci dacă eu,  parte, justițiabil, acuz de încălcarea legii, represiune nedreaptă pe un procuror de la o structură de Parchet și fac plângerea la acea structură de Parchet, chiar dacă este, să spunem la un serviciu separat, mă aștept, fiind sub conducerea aceluiași Procuror-Șef să nu intre conflict între… ne uităm, rapoarte, dări de seamă triumfaliste… Păi îți dai cu stângul în dreptul. Este evident că trebuie să fie scoasă de sub orice altă competență materială, ci să fie una specializată pe persoană.

S-a spus o minciună că în România nu avem specializare pe persoană. Ba da, parchetele militare. S-a spus că nu există în Europa. Ba foarte multe exemple în care avem această chestiune. N-aș merge pe o structură de SIIJ așa rebotezat la Parchetul general pentru că, de fapt, ce ar însemna asta? Ar însemna epurare de persoane. Pentru că SIIJ în acest moment este secție în cadrul Parchetului General. Deci optez pentru păstrarea lui. Și am mai auzit și o minciună spusă… minciună, o interpretare greșită a faptelor… Că SIIJ-ul trebuie desființat pentru că este ineficient”, a mai spus Victor Alistar.

Despre baronii judiciari

Victor Alistar a spus, la Aleph News, că „sunt voci care spun că în CSM sunt și baroni judiciari”.

„Nu vreau să mă alătur, pentru că sunt colegii mei. Am avut speranța că voi putea schimba mult mai multe decât am reușit. În orice caz, am reușit să schimbăm mai multe decât ar fi schimbat oricare dintre  precedentele consilii, din prisma societății civile. Este greu însă, fiecare pas, fiecare subiect se duce bătălie cu bătălie. Am avut și situații în care propuneri de-ale noastre care au fost foarte raționale au fost pur și simplu ab initio respinse de la a se discuta pe motiv că vin din partea a doi dintre cei 16 membri permanenți.”, a spus membrul CSM.