„Cel mai dificil puzzle din toate timpurile”. Cui îi este dedicat și cum poate fi rezolvat

• Pe noua bancnotă de 50 de lire sterline, anunțată azi de Banca Angliei, apare figura matematicianului și criptanalistului Alan Turing.
• Turing este cel care a dezvoltat singura mașină automată de decriptare a mesajelor cifrate ale nemților în timpul celui de-al doilea război mondial.
• Centrul Guvernamental de Comunicații britanic lansează 12 ghicitori legate de noua bancnotă, pentru a căror rezolvare un experimentat are nevoie de șapte ore.

Centrul Guvernamental de Comunicații britanic (GCHQ) a lansat „cel mai dificil puzzle din toate timpurile”, un set de 12 ghicitori legate de elementele de design ale noii bancnote de 50 de lire sterline, pe care apare figura matematicianului și criptanalistului Alan Turing, scrie The Guardian.

Cine a fost Alan Turing

Alan Turing (1912-1954) a fost informatician, matematician, logician, criptanalist, filosof și maratonist britanic. A exercitat o deosebită influență în dezvoltarea informaticii, fiind inventatorul mașinii Turing, care poate fi considerată un model de calculator generic. Turing este socotit părintele informaticii și inteligenței artificiale teoretice. A lucrat ca cercetător la universitățile din Cambridge și din Manchester. El este și autorul unei opere de referință în biologia matematică.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Turing a lucrat pentru centrul de criptanaliză al Regatului Unit (Government Code and Cypher School – GC&CS). O perioadă a condus Hut 8, departamentul responsabil de criptanaliza mesajelor codificate ale Marinei Germane, cu sediul la conacul Bletchley Park, denumit și Station X, din Buckinghamshire Turing a dezvoltat mai multe tehnici de spargere a cifrurilor germane.

Turing a contribuit la dezvoltarea metodei poloneze interbelice Bomba, o mașină electromecanică ce putea ajuta la spargerea codurilor generate de mașina criptografică germană Enigma. Mașina Bomba este considerată drept un precursor al computerelor moderne.

Rolul-cheie jucat de Turing în decodificarea mesajelor interceptate le-a permis Aliaților să-i învingă pe naziști în mai multe lupte cruciale, inclusiv în Bătălia Atlanticului. Se estimează că activitatea echipei de la Bletchley Park a scurtat războiul în Europa cu doi până la patru ani.

„Cel mai dificil puzzle din toate timpurile”

Întrebările încep cu un puzzle relativ simplu, în stil de cuvinte încrucișate. Prima întrebare este unde s-a aflat sediul agenției predecesoare a GCHQ, Școala Guvernamentală de coduri și cifruri, unde a lucrat Turing, în timpul celui de-al doilea război mondial. Se cere un răspuns din două cuvinte, unul format din nouă litere și altul, din patru.

Agenția de spionaj consideră că puzzle-urile oferă publicului o perspectivă asupra activității sale de supraveghere și spune că „provocarea Turing”, care are mai multe părți, va putea fi rezolvată de un pasionat de puzzle cu experiență abia în șapte ore.

Ghicitorile GCHQ au fost create de „mai multe minți din misiunile noastre” în cinstea lui Turing, care a inspirat mulți recruți să se alăture serviciului.

Scuze oficiale pentru tratamentul la care a fost supus cercetătorul

Cu această ocazie, șefii GCHQ și-au cerut din nou scuze pentru modul în care a fost tratat Turing după război.

În 1952 omul de știință a fost urmărit penal pentru indecență pentru relația sa cu un alt bărbat, homosexualitatea fiind considerată infracțiune la acea vreme în Regatul Unit.

El a pledat vinovat și a avut de ales între încarcerare și suspendarea pedepsei, condiționată de aplicarea unui tratament hormonal de castrare chimică. A acceptat tratamentul cu injecții de stilbestrol⁠, un estrogen sintetic; tratamentul a fost continuat timp de un an și i-a creat impotență și ginecomastie. Doi ani mai târziu s-a sinucis.

Până la începutul anilor ’90 agențiile de spionaj din Marea Britanie aveau interdicție să aibă angajați LGBT și, dacă cineva era considerat gay, era dat afară din serviciile secrete, o politică pentru care s-au exprimat scuze ulterior, din partea autorităților.

Luna trecută, noul șef al MI6 și-a cerut scuze în fața ofițerilor care au fost dați afară din agenția de spionaj înainte de 1991 și a spus că serviciul de informații a realizat o interdicție „greșită, nedreaptă și discriminatorie” pentru personalul LGBT din cadrul instituției.

Șefii anteriori ai GCHQ și-au cerut scuze în 2012 și 2016 cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu Turing.