- Kouvdis folosește o metodă de olărit din antichitate.
- Vasele din lut sunt arse în cuptoare încălzite cu turte de măsline.
- Olăritul clasic este de 10 ori mai lent decât cel mecanizat.
Meseria e brățară de aur, dar cine s-o mai poarte… UNESCO a plecat să caute meșteșugari care încă mai folosesc tehnici străvechi, ca să-i pună în patrimoniu. Pe unul l-au găsit în Grecia, pe insula Lesbos. Dimitris Kouvdis este unul dintre puținii care încă mai folosesc o metodă de olărit din antinchitate – face vase de lut arse în cuptoare încălzite cu turte de măsline. O face din pasiune și știe că meșteșugul va dispărea odată cu el.
„Nu mai e loc pentru astfel de metode, e de 10 ori mai lentă decât tehnica modernă”, recunoaște cel care practică olăritul antic.
Vechile meșteșuguri au pus și România pe harta UNESCO – Ceramica de la Cucuteni sau covorul țesut sunt doar câteva exemple. Dar la meșteri stăm la fel ca grecii – dogarii, fierarii, sau olarii sunt pe cale de dispariție – mai rezistă câțiva, izolați, în sate din Transilvania sau Maramureș.