• TikTok are 9 milioane de conturi în România, aproape 47% din populație.
• Platforma a crescut cu 20% în ultimul an de la 7,6 milioane la 9 milioane.
• Călin Georgescu a ajuns pe primul loc la alegerile prezidențiale datorită TikTok.
• România are cel mai mare procent de conturi de TikTok din Uniunea Europeană.
• TikTok domină în rândul tinerilor din România.

TikTok domină scena digitală din România, cu aproape 9 milioane de conturi și o creștere de 20% într-un singur an. Practic, în acest moment, jumătate din populația țării deține un cont pe aplicația chinezească. Platforma nu mai este doar un loc de distracție, ci o forță politică, Călin Georgescu ajungând pe primul loc în alegerile din 2024 grație popularității sale pe TikTok.

De ce este TikTok atât de popular în România în comparație cu alte platforme?

„Răspunsul este unul foarte simplu și o să fiu foarte direct. Noi am făcut ca această platformă să fie cea mai căutată și cea mai dorită de utilizatori în a fi consumată. Lucrurile sunt foarte simple, inclusiv la modul în care s-au întâmplat strict politic, vorbind strategiile de promovare și de a atrage polul de oameni care să meargă să voteze pe domnul Georgescu.

Platforma cumva a fost folosită cu scopul de a ținti masele mici de oameni în funcție de algoritmul pe care fiecare utilizator l-a creat în jurul contului său și prin a distribui în masă conținutul în care oamenii s-au încrezut. Foarte important, TikTok-ul înseamnă attention span (capacitatea de concentrare). Asta înseamnă 2,5 secunde în care avem atenția sporită pe un tip de conținut, fie că vorbim despre un conținut foto, fie că vorbim despre un conținut video. Asta s-a și dorit în campania electorală.

Călin Georgescu s-a folosit de conținut simplu cu propoziții clare și simple pe care să le poată înțelege orice tip de utilizator pentru că, atenție, strategia a fost că TikTok-ul este platforma tuturor românilor, nu doar a tinerilor, cum de altfel se vehicula în trecut. Pe aceasta s-a axat: conținut simplu care poate fi distribuit cât mai ușor în rândul oamenilor”, a declarat Robert Feraru, expert Social Media, pentru Aleph News.

Cum poate TikTok să influențeze atât de mult opinia publică și comportamentele politice ale tinerelor generații din România?

„Un exemplu real este chiar cu o cunoștință din viața mea. Mi-a spus, Robert, de când am deschis TikTok-ul săptămâna trecută, la fiecare scroll îmi aparea acest individ politic. Așa s-a exprimat. Și zic, păi de ce individ? Pentru că am crezut în ceea ce a spus. Eu zic: este vina mea că ai crezut în ceea ce ai spus sau faptul că nu te-ai documentat? El mi-a răspuns simplu că a crezut în tot ceea ce spuneau oamenii în comentarii.

Pe orice grup intram, grupuri mici de discuție, apărea și el în funcție de tiparul oamenilor care distribuiau conținutul. De aceea, cumva, nu s-a mers pe celelalte rețele sociale, Facebook, Instagram, care sunt mai bine reglementate cu privire la bots, fake-news la diseminarea informației.

Aceasta a fost și strategia pe care el a mers, să nu activeze restul platformelor, ci să meargă țintit pe TikTok, unde a avut un pol extrem de mare și oamenii s-au încrezut în promisiunile pe care le făcea și în ceea ce, de fapt, românii își doreau să audă. Ceea ce e interesant este că astăzi, mie neapărându-mi acest politician niciodată pe TikTok, pentru că algoritmul meu este diferit, intrând și căutând, am văzut foarte multe comentarii astăzi cu: îmi pare rău că am căzut pradă unui astfel de mesaj, mergem în turul 2 să votăm cu cine trebuie. Și erau foarte multe comentarii de acest fel, de o nuanță de genul.

Cumva pe mine m-a și bucurat, dar m-a și întristat, pentru că noi suntem generația like and share. Nu mă gândesc doar la mine care sunt tânăr, mă gândesc la nivelul tuturor românilor, pentru că putem cădea pradă fără să citim în mai multe surse. Când studiile spun că este bine să te uiți în 3-4 surse înainte să iei o decizie, când vorbim de TV, când vorbim de radio, când vorbim de presa scrisă, online sau rețele sociale, este bine să ieșim din bula noastră și să mergem în rândul cercurilor de oameni unde nu avem neapărat cunoștințe, dar unde știm clar că se pot aborda subiecte pe care nu le știm sau la care informația nu va ajunge niciodată la noi sub forma la care ne așteptăm.

Cel mai corect ar fi în momentul în care ne apare o astfel de informație sau de oricare alt gen să mergem și să o verificăm pentru a afla într-adevăr de ce poziție ne aflăm, dacă suntem pro sau contra ei”, a mai adăugat Robert Feraru.

Citește și

• Elevii români nu pun întrebări de frică. Cum încurajăm comunicarea la clasă?
• Suedia solicită întoarcerea navei chinezești, Yi Peng 3, pentru investigații. China și Rusia neagă implicarea în sabotaj
• A.I.-ul a marcat Nobelul de anul acesta. Oamenii de știință compară Inteligența Artificială cu apariția tiparului și internetului