• Empatia este simţirea emoţiilor celorlalţi şi capacitatea de a-şi imagina cum se simt, o calitate care pare a fi destul de puţin prezentă în mare parte din lumea de astăzi.
  • Vestea bună este că am putea să răspândim empatia şi compasiunea prin interacţiunea socială.
  • Aceasta este concluzia unui nou studiu realizat de o echipă internaţională de cercetători, care a efectuat patru experimente distincte menite să măsoare schimbările în empatie pe baza acţiunilor a peste 50 de voluntari.

Evaluările participanţilor au arătat că nivelurile de empatie bazate atât pe autoevaluare, cât şi pe scanările cerebrale, au avut tendinţa de a se schimba după ce au observat reacţiile altora, sugerând că grija şi preocuparea pentru ceilalţi s-ar putea răspândi în comunităţi dacă suficient de mulţi oameni o demonstrează. Dacă ne luăm după acest studiu, lipsa de empatie poate fi şi ea „contagioasă”, transmite Science Alert.

„În funcţie de faptul că au fost observate reacţii empatice sau non-empatice, ratingurile de empatie au crescut sau au scăzut”, spune cercetătorul în neuroştiinţe Grit Hein, de la Universitatea din Würzburg, Germania.

În toate cele patru experimente, nivelurile individuale de empatie au fost mai întâi măsurate după ce participanţii au vizionat un videoclip cu un demonstrant care primea o stimulare dureroasă la mână, stabilind astfel o linie de bază. Apoi li s-au arătat alte persoane care răspundeau la aceleaşi videoclipuri, iar nivelurile lor de empatie au fost măsurate din nou.

Recomandări

VREM O ȘCOALĂ CA AFARĂ
URSULA CERE CONCURENȚĂ ECHITABILĂ CHINEI
BELLA IA PAUZĂ DE LA MODELING
RUBLEV CÂȘTIGĂ LA MADRID
CUM STĂM LA SPERANȚA LA VIAȚĂ
CIOLACU CHELTUIE PESTE BUGETARE

Empatia poate fi afectată de persoanele şi mediul din jurul nostru

Văzând alte persoane care răspund empatic a avut tendinţa de a creşte semnele de empatie la participanţi. Cu alte cuvinte, empatia de care dăm dovadă pare să fie destul de fluidă şi poate fi afectată de persoanele şi mediul din jurul nostru.

Unul dintre teste a inclus imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI), care le-a permis cercetătorilor să măsoare activitatea neuronală a unor regiuni specifice ale creierului. Au fost observate schimbări în regiunea anterioară a insulei, care a fost legată anterior de empatie. Cu ajutorul unor modele matematice, echipa a arătat că schimbările de empatie au probabil la bază învăţarea reală, mai degrabă decât imitaţia sau plăcerea oamenilor.

„Vestea bună din studiile noastre este că avem mijloacele de a modela capacitatea empatică la adulţi prin măsuri adecvate în ambele direcţii”, spune Hein.

Empatia este o caracteristică complexă, facilitând legăturile altruiste şi construind legături sociale, oferind în acelaşi timp un potenţial avantaj pentru unii faţă de prietenii şi vecinii lor. Capacitatea de a înţelege perspectiva celorlalţi ar putea fi chiar responsabilă pentru fundamentele civilizaţiei moderne, au sugerat unele cercetări.

Acesta nu este primul studiu care sugerează că empatia (sau lipsa acesteia) ar putea fi contagioasă, iar concluziile pot fi utile în tot felul de scenarii – nu în ultimul rând la locul de muncă. O atmosferă lipsită de empatie are potenţialul de a-i face pe angajaţi mai puţin atenţi şi mai puţin predispuşi să se gândească la ceilalţi, de exemplu.

„Pentru ca empatia să prospere pe termen lung, este nevoie de o atmosferă de respect reciproc”, spune Hein. „Poţi să respecţi pe cineva fără să ai empatie pentru acea persoană, dar este dificil să dezvolţi empatie dacă cealaltă persoană nu este respectată ca om sau dacă lipsa de respect este acceptată în societate”. 

Citește și