Adriana Pistol: „În România sunt 130-140 de epidemiologi, cu o medie de vârstă de peste 55 de ani”

Sănătatea văzută de doi medici cu experiență și doi jurnaliști cu state vechi, vineri, la Marius Tucă Show, despre Carantina mascată.

În prima parte a fost invitat prof. dr. Vasile Astărăstoae, medic legist, fost președinte al Colegiului Medicilor din România și fost rector al Universității de Medicină și Farmacie din Iași. Mesajul medicul este bine-cunoscut, nu vede acest virus ca pe o calamitate.

Vasile Astărăstoae spune că nu a înțeles nimic din măsurile noi anunțate de Guvern. ”N-am înțeles nimic. Că poți să ieși, că nu poți să ieși, că poți să faci, dar nu poți să faci. E un fel de amestecătură. Eu mă întreb ce au înțeles alții. Nu mai înțeleg nimic. De când a apărut coronavirusul”.

Nicio epidmedie nu face rabat de la regula consultării pacientului de către medic care presupune contactul cu bolnavul

Vasile Astărăstoae: „Un studiu poate să-ți spună să nu circuli noaptea, altul că e recomandat, pentru că noaptea nu este densitate, nu sunt locuri aglomerate, virusul nu mai plutește în aer, că oamenii nu se întâlnesc să tușească. Este o harababură. Eu am renunțat să mă refer propriu-zis la modul în care se gestionează această corona-criză, nu numai în România, ci și în alte țări.

M-am aplecat mai mult spre deontologia profesională, spre etica profesională, pentru că am observat derapaje destul de periculoase în ceea ce privește aceste aspecte, din partea unor medici, nu mulți, intens mediatizați. Este mai bine să le atrag atenția că etica profesională și deontologia trebuie să existe chiar și în perioadele de criză. De asemenea, am să le atrag atenția, în viitor, că de fapt, am observat că toată lumea consultă prin telefon.

Acest lucru este împotriva codurilor deontologice: nu poți să dai o rețetă decât în caz de forță majoră, când ești pe o insulă și el e pe altă insula, sau în vârful muntelui și tu ești în Iași. În rest, o rețetă se eliberează după ce ai consultat bolnavul, iar consultația înseamnă contactul cu bolnavul. Nicio epidmedie nu face rabat de la această regulă, contactul cu pacientul. Nu prin telefon se dau aceste retete”.

În opinia lui Ion Cristoiu, în România, începând de aseară, avem de-a face cu ”fă-te că faci lock-down. Crima e că ei vor susține cu orice preț alegeri, chiar cu prețul morților. Eu cred că ei au nevoie de morți proaspeți ca să iasă la vot”.

Medicul Astărăstoae nu vede logica în a închide piețele. „Sfânta mască să fie purtată. Și să încurajezi micul producător. De ce să-l excluzi și în același timp să crești vânzarea în mall-uri. Nu are rațiune”.

Pot să merg la slujba religioasă, dar să se facă în aer liber și cu mască. Păi de fapt au interzis: că vine gerul și oricât de ger ar fi, îți vine foarte greu să stai afară. N-au apărut nici de la HoReCa, nici din biserici. Deci e o chestiune hai să arătăm și noi că facem ceva și, dacă nu are rezultat, este populația de vină, că e needucată, nu se pricepe. Eu sunt needucat, comparativ cu geniile care ne conduc”.

Niciun studiu nu arată că vreun copil a infectat un adult, școlile ar trebui deschise

Marius Tucă: Ce părere aveți de chestiunea cu școlile? Directorul general de la OMS spunea că putem închide tot, mai puțin școlile. Și primul lucrul anunțat de Iohannis și Orban a fost că închidem școlile. Ne uităm în Europa, cele mai importante țări sunt în lockdown, dar școlile sunt deschise.

Vasile Astărăstoae: „Toate studiile arată că la copii este pericolul foarte mic de a lua virusul și de a-l transmite. Toate studiile arată că un copil nu a transmis la adult niciodată. Și doar adultul copilul. Deci chestia aia că se duce copilul acasă și infectează bunicul trebuie s-o uităm. Este și normal dacă suntem atenți la generațiile viitoare și vedem că școala online este frecție la picior de lemn, este și normal ca școlile să nu fie închise.

Mai mult, în majoritatea țărilor copiilor sub 14 ani nu li se recomandă masca la școală. La început era spaima și trebuie să protejezi copiii. Dacă la început s-au pus acele bariere de Plexiglas, s-a văzut că netransmițîndu-se decât 2% transmit mai departe, comprataiv cu adulții care 15% transmit. S-au scos și acele bariere și atunci școala a revenit la normal. Nu mă refer la România.

Am văzut tot felul de propuneri. Sunt sute de copii care n-au acces, n-au curent electric, n-au tablete, nu își pot permite să aibă un telefon sau un laptop. Ce fel de școală fac acești copii? Școala online e doar pentru o perioadă foarte scurtă și doar în situație disperată. În rest, copiii oricum se plcitisesc și se duc și își văd de treaba lor, lasă calculatorul deschis, profesorii fac un effort de două-trei ori mai mare decât dacă ar fi față în față, iar rezultatul este 20-30% decât dacă s-ar face față în față. Deci nu am înțeles de ce s-au închis școlile, dar eu sunt depășit”.

Astărăstoae mărturisește că poartă masca atunci când iese din casă, pentru că „se mai trezește unul isteric și țipă” la el că n-are mască. „O port nu ca să n-am probleme cu politiștii, ci cu oamenii. În loc să avem solidaritate, s-a făcut un clivaj în care unii sunt isterici, se întorc unii împotriva altora”.

Ion Cristoiu a cerut medicului o explicație în ceea ce privește faptul că 58% dintre cei întrebați, în cadrul unui sondaj, spun că nu se vor îmbolnăvi de coronavirus.

„Una e să te infectezi, alta e să fii bolnav. Sunt persoane care sunt purtătoare de virus dar nu s-au infectat. N-am văzut să cadă pe stradă, ciuma lui Caragea. E o afecțiune care trebuie tratată cu seriozitate, dar nu cu isterie”.

În opinia medicului Astărăstoae, autoritățile ar trebui să spună câți pacienți sunt asimptomatici, simptomatici, infectați. „Dacă ai test pozitiv, nu spune nimic. După cum testul negativ nu spune nimic”.


În a doua parte a emisiunii, invitata lui Marius Tucă este medicul Adriana Pistol, șeful Comisiei pentru managementul clinic și epidemiologic al COVID-19 din cadrul Ministerului Sănătății.

Aceasta spune că purtarea măștii și în casă, așa cum arată unele studii, poate rezolva problema, dar numai într-o proporție. Principalele locuri care infectează România sunt: transportul în comun, office-urile, căminele de bătrâni, fabrici cu număr mare de persoane, mai ales când persoanele sunt aduse cu microbuze, subliniază Adriana Pistol.

„Întâlnirile din familie nu au fost așa de bine evaluate. Dar nunțile foarte mari. Avem astfel de situații, care sunt foarte bine cunoscute. Petreceri private cu un număr foarte mare de persoane”.

Doctorul Pistol crede că Guvernul a închis restaurantele pentru că acolo oamenii se adună mulți și nu respect regulile. „Nimeni nu declară că are focar în restaurant”.

Închiderii teatrele și cinematografelor, Pistol nu a găsit explicație, pentru că cei care merg în aceste instituții de cultură respectă regulile

„Orice virus nou, până la urmă rămâne în circulație. În ce măsură rămâne în circulație depinde de gradul de imunitate al populației. Nu există termen că va fi până în 2020 și ceva. Uitați-vă la H1N1 care a apărut în California. Ne mai pune aceleași probleme? Nu. S-a inventat vaccin, el va rămâne, va circula, va rămâne, dar nu va avea același impact. Dacă vaccinul va fi disponibil și ne vom vaccina suficient, nu va mai avea același impact”.

România are 130-140 de medici epidemiologi, un număr foarte mic, e nevoie de un epidemilog în fiecare spital

Marius Tucă: Câți epidemiologi avea România când a început pandemia și câți are acum?

Adriana Pistol: „Acum nu știu la milimetru, bănuiesc că vorbim de epidemiologi care lucrează în Direcțiile de Sănătate Publică și Institutul de Sănătate Publică, pentru că mai sunt și epidemiologi care lucrează în spital. În totalitate, nu depășesc 130-140 de persoane. Asta a fost de ani de zile, cu o medie de vârstă de peste 55 de ani.

E un număr mic, nu e o specialitate care să fie sufficient de interesantă pentru tinerii medici. A devenit puțin mai interesantă în ultimii ani, au fost locuri allocate în spitale, unde trebuie să recunoaștem că este o mare necesitate să existe câte un epidemiolog în fiecare unitate medicală. Salariul unui medic epidemiolog este 6 – 7 mii de lei, ca orice medic, dar fără niciun fel de alte sporuri”.

În prezent, cu un număr mare de cazuri, nu mai există persoane și timpul necesar să detalieze o anchetă epidemiologică

Marius Tucă: Eu cred că număr mare de infectări în România e și pentru că oamenii care lucrează în DSP-uri nu au mai făcut față cererilor mari ale oamenilor care sunt infectați. Avem mărturii ale oamenilor care spun ca DSP-ul notează doar adresa lor, dar nu este făcută și o anchetă a contacților, o anchetă epidemiologică. Eu cred că România s-a bazat prea mult pe strategia la mila lui Dumnezeu.

Adriana Pistol: „În momentul în care a început să crească foarte mult numărul de cazuri, în mod evident nu mai există persoane și timpul necesar să detaliezi o anchetă epidemiologică, că nu e așa, cum o cheamă pe soție, ce adresă ai?

Trebuie s-ajung să vorbesc cu omul să spună c-am fost la petrecerea X din restaurantul Y, ca să poți documenta anumite lucruri în baza cărora să se impună anumite măsuri. Când ia un număr atât de mare este evident că nu doar epidemiologii au cum să rezolve acest lucru. Durează o astfel de conversație.

Unele persoane nu declară. Ce s-a făcut: au fost detașați medici rezidenți, medici școlariști, inclusiv colegi medici din sistemul armatei, tot epidemiologi, astfel încât cel puțin să se vorbească cu fiecare persoană în parte. E nevoie de mult mai mult ca să poți să ții în frâu o astfel de pandemie”.

Marius Tucă: Din cauza numărului foarte mare de cazuri, oamenii nu au mai putut să ajungă la persoanele care aveau simptome sau care au fost testate și au devenit pozitive.

Pistol: „Da, au fost astfel de situații, știm și noi, știe și Ministerul Sănătății”.

Marius Tucă: Cred că sunt foarte multe.

Transmiterea virusului poate fi oprită dacă limităm interacțiunea și mobilitatea populației

Marius Tucă: Spuneți-mi trei lucruri pe care le-ați face dacă ați fi epidemiologul șef al României și hotărârile în ceea ce privește controlul, criza Coronavirusului ar sta în mâna dumneavoastră

Adriana Pistol: „La faza la care ne aflăm noi acum, cum spune noi aș putea traduce că există prea multă interacțiune și prea multă mobilitate. Trebuie acționat pe interacțiune și pe mobilitatea populației ca să poți să oprești.

Evident, pasul numărul doi este ceea ce și încercăm și văd că Ministerul Sănătății a agreat și va face acest lucru, avem beneficiul apariției unor teste rapide care par să fie ceva mai bune, față de alea cu anticorpi, care vor permite o testare a unui număr mult mai mare.

Tocmai am propus înființarea unor centre de testare pentru populație, inclusiv drive-through. Ar fi o foarte mare nevoie de un control riguros al izolării. Degeaba identifici pacienții pozitivi dacă nu reușești să îi și izolezi”.

Exit mobile version