• Înțelegerea a ceea ce se întâmplă cu corpul nostru în timpul somnului ajută la explicarea rolului acestuia în sănătatea inimii.
  • Un somn bun ajută la restabilirea ritmurilor circadiene ale organismului, la controlul inflamației și la menținerea unor niveluri hormonale și a unui metabolism sănătos, spune Dr. St-Onge.
  • În timpul somnului, ritmul cardiac și tensiunea arterială scad și au loc alte modificări fiziologice care pot fi benefice pentru inimă, după cum au descoperit oamenii de știință.

Noile orientări în materie de sănătate pun în evidență legătura dintre un somn bun și o inimă sănătoasă.
Luna trecută, Asociația Americană a Inimii a adăugat somnul pe lista sa de factori esențiali pentru sănătatea inimii, listă care include alți șapte factori, cum ar fi dieta, activitatea fizică și tensiunea arterială.

„Cu cât aflăm mai multe, cu atât mai mult suntem convinși cât de esențial este somnul pentru sănătatea inimii”, spune Marie-Pierre St-Onge, profesor asociat de medicină nutrițională la Columbia University Irving Medical Center și director al centrului de somn al universității, potrivit Wall Street Journal.

Medicii știu de mult timp că somnul influențează factorii care afectează inima, cum ar fi dieta și activitatea fizică. Este mai probabil să poftești la mâncare nesănătoasă atunci când ești lipsit de somn, iar motivația de a face exerciții fizice este mai dificilă atunci când ești obosit. Acum, mai multe cercetări sugerează că somnul are, de asemenea, un efect direct asupra sănătății inimii.

Recomandări

MACRON CERE ARMĂ NUCLEARĂ PENTRU UE
CE FACEM CU POLUAREA?
CHINA AVERTIZEAZĂ SUA
BANII PENTRU UCRAINA RĂMÂN ÎN SUA
NO MORE EMMA?
SORANA MERGE ÎN TURUL 3 LA MADRID OPEN

Inima are nevoie de somn

Dacă nu dormiți suficient de mult timp neîntrerupt, aveți un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială, diabet de tip 2 și obezitate, potrivit lui Michael Grandner, profesor asociat în cadrul departamentului de psihiatrie de la Colegiul de Medicină al Universității din Arizona și director al programelor de cercetare a somnului și de medicină comportamentală ale acesteia, citând mai multe studii longitudinale mari.

Înțelegerea a ceea ce se întâmplă cu corpul nostru în timpul somnului ajută la explicarea rolului acestuia în sănătatea inimii.

Un somn bun ajută la restabilirea ritmurilor circadiene ale organismului, la controlul inflamației și la menținerea unor niveluri hormonale și a unui metabolism sănătos, spune Dr. St-Onge.

În timpul somnului sănătos, corpul nostru se află într-o stare „parasimpatică”, în care sistemul nervos se liniștește pentru a conserva energia și a regla funcțiile corporale. Somnul oferă organismului o pauză față de starea „simpatică” din timpul zilei, în care sistemul nostru nervos este pregătit pentru activitate sau pentru a face față unei amenințări. În timpul somnului, ritmul cardiac și tensiunea arterială scad și au loc alte modificări fiziologice care pot fi benefice pentru inimă, după cum au descoperit oamenii de știință.

În mod normal, se așteaptă ca tensiunea arterială a unei persoane să scadă noaptea cu 10% sau mai mult față de nivelurile din timpul zilei, o schimbare pe care oamenii de știință o numesc „scădere nocturnă”.
Această scădere pare să ajute la menținerea tensiunii arteriale la un nivel mai scăzut în timpul zilei.

Oamenii de știință au descoperit că tensiunea arterială la persoanele care dorm doar cinci sau șase ore pe noapte nu se confruntă cu această scădere. Acele persoane mai puțin odihnite au o tensiune arterială mai mare în timpul zilei și un risc cardiovascular mai mare, despre care unii oameni de știință spun că se datorează probabil unei activități crescute a sistemului nervos simpatic și unei creșteri a hormonilor de stres.

Riscuri mai mari pentru cei care dorm mai puțin

Într-un studiu efectuat pe aproape 4.000 de bărbați și femei de vârstă mijlocie, cercetătorii au descoperit mai multă ateroscleroză, o afecțiune caracterizată prin acumularea de plăci de grăsime în artere, la persoanele care dormeau mai puțin de șase ore pe noapte decât la cele care aveau șapte-opt ore.

Au fost descoperite cantități mai mari de plăci și în mai multe locații la participanții al căror somn a fost cel mai fragmentat, în comparație cu ceilalți participanți la studiu.

Tehnicile de imagistică le-au permis cercetătorilor să localizeze semnele de boală arterială înainte ca acestea să devină evidente pentru medici, potrivit cercetării, care a fost publicată în 2019 în Journal of the American College of Cardiology.

Somnul nu trebuie întrerupt

Întreruperile din timpul somnului contează și ele. O calitate slabă a somnului interferează cu ciclurile normale de odihnă și reparare ale organismului, cred oamenii de știință, perturbând capacitatea acestuia de a gestiona inflamația, răspunsul imunitar natural al organismului la leziuni care este dăunător dacă devine cronic. Acest lucru pare să fie valabil chiar și în cazul persoanelor care cred că dorm suficient, potrivit cercetărilor efectuate de un grup de oameni de știință de la Universitatea Columbia.

Oamenii de știință au descoperit inflamații – un semn de avertizare timpurie a bolilor cardiovasculare – în probele de sânge prelevate de la 26 de femei care erau tinere, sănătoase și care au declarat că dormeau între șapte și nouă ore pe noapte.

Cu toate acestea, femeile se confruntau cu întreruperi ale somnului, potrivit cercetării grupului, publicată în 2018 în Journal of the American Heart Association. Oamenii de știință au spus că inflamația a fost probabil cauzată de activitatea sistemului nervos simpatic pe timp de noapte care stimulează eliberarea de hormoni de stres.

Oamenii de știință studiază, de asemenea, modalitățile în care somnul poate afecta modul în care răspundem la tratamentele medicale. O analiză publicată luna trecută în Yale Journal of Biology and Medicine a găsit dovezi care sugerează că un somn bun poate face ca vaccinurile să fie mai eficiente.

Iar cercetările sugerează că un somn insuficient poate face ca tratamentele împotriva cancerului să fie mai puțin eficiente, potrivit unei analize publicate în aprilie în revista Frontiers in Neuroscience.