• Industria globală a produselor lactate este în schimbare.
  • Printre noile schimbări se numără concurența din partea alternativelor alimentare care nu sunt produse cu ajutorul animalelor – inclusiv provocările potențiale reprezentate de laptele sintetic.
  • Laptele sintetic nu necesită vaci sau alte animale.

Industria globală a produselor lactate este în schimbare. Printre noile schimbări se numără concurența din partea alternativelor alimentare care nu sunt produse cu ajutorul animalelor – inclusiv provocările potențiale reprezentate de laptele sintetic.

Laptele sintetic nu necesită vaci sau alte animale. Acesta poate avea aceeași compoziție biochimică ca și laptele de origine animală, dar este cultivat folosind o tehnică biotehnologică emergentă cunoscută sub numele de „fermentație de precizie”, care produce biomasă cultivată din celule.

Mai mult de 80% din populația lumii consumă în mod regulat produse lactate. Au existat tot mai multe apeluri pentru a trece de la sistemele alimentare bazate pe animale la forme mai durabile de producție alimentară.

Recomandări

ISRAELUL A ATACAT IRANUL
CINE ÎNCEARCĂ SĂ-L ASASINEZE PE ZELENSKI?
UNDE MERGI AZI?
TEHERAN: IRAN NU PLĂNUIEȘTE UN RĂSPUNS
INS: PIAȚA REZIDENȚIALĂ SCADE
TAYLOR SWIFT CÂNTĂ DESPRE GÂNDURILE SUICIDARE

Laptele sintetic oferă un produs fără preocupări precum emisiile de metan sau bunăstarea animalelor. Dar trebuie să depășească multe provocări pentru a deveni o alternativă echitabilă, durabilă și viabilă la laptele de origine animală.

Nu este o fantezie științifico-fantastică

Cercetările recente au examinat mega-tendințele din sectorul global al produselor lactate. Laptele pe bază de plante și potențial, laptele sintetic.

Spre deosebire de carnea sintetică – care poate avea dificultăți în a egala complexitatea și textura cărnii de la animale – laptele sintetic este prezentat ca având același gust, aspect ca și laptele normal.

Laptele sintetic nu este o fantezie științifico-fantastică, ci există deja. În SUA, de exemplu, compania Perfect Day furnizează proteine fără animale obținute din microfloră, care sunt apoi folosite pentru a produce înghețată, pudră proteică și lapte.

În Australia, compania nou înființată Eden Brew a dezvoltat lapte sintetic la Werribee, în statul Victoria. Compania se adresează consumatorilor din ce în ce mai preocupați de schimbările climatice și, în special, de contribuția metanului provenit de la vacile de lapte.

Se pare că CSIRO a dezvoltat tehnologia care stă la baza produsului Eden Brew. Procesul pornește de la drojdie și folosește o fermentare de precizie” pentru a produce aceleași proteine care se găsesc în laptele de vacă.

CSIRO spune că aceste proteine conferă laptelui multe dintre proprietățile sale cheie și contribuie la textura cremoasă și la capacitatea de a face spumă. Mineralele, zaharurile, grăsimile și aromele sunt adăugate la baza proteică pentru a crea produsul final.

Către un nou sistem alimentar?

Tot în Australia, compania All G Foods a strâns luna aceasta 25 de milioane de dolari pentru a accelera producția laptelui sintetic. În termen de șapte ani, compania vrea ca laptele său sintetic să fie mai ieftin decât laptele de vacă.

Dacă industria laptelui sintetic va reuși să atingă acest obiectiv de cost la scară largă, potențialul de a perturba industria lactatelor este ridicat. Aceasta ar putea conduce omenirea mai departe de agricultura animală tradițională către sisteme alimentare radical diferite.

Un raport din 2019 privind viitorul produselor lactate a constatat că, până în 2030, industria americană a fermentației de precizie va crea cel puțin 700.000 de locuri de muncă.

Iar dacă laptele sintetic poate înlocui lactatele ca ingredient în sectorul prelucrării industriale a alimentelor, acest lucru ar putea prezenta provocări semnificative pentru companiile care produc lapte praf pentru piața ingredientelor.

Unele companii tradiționale de produse lactate fac scandal. De exemplu, cooperativa australiană Norco susține proiectul Eden Brew, iar cooperativa de produse lactate din Noua Zeelandă Fonterra a anunțat săptămâna trecută o societate mixtă pentru dezvoltarea și comercializarea proteinelor derivate din fermentație cu proprietăți similare celor din lapte”.

Laptele sintetic: amenințare semnificativă pentru laptele de origine animală?

Industria laptelui sintetic trebuie să crească exponențial înainte de a deveni o amenințare semnificativă pentru laptele de origine animală. Acest lucru va necesita mult capital și investiții în cercetare și dezvoltare, precum și noi infrastructuri de producție, cum ar fi rezervoare de fermentare și bioreactoare.

În prezent, producția de lapte de origine animală convențional din Sudul lumii o depășește pe cea din Nordul lumii, în mare parte datorită creșterii rapide din Asia. Cu siguranță, industria tradițională a produselor lactate nu va dispărea prea curând.

Iar laptele sintetic nu este un panaceu. În timp ce tehnologia are un potențial uriaș de îmbunătățire a protecției mediului și a bunăstării animalelor, ea vine cu provocări și potențiale dezavantaje.

De exemplu, proteinele alternative nu contestă neapărat corporativizarea sau omogenizarea agriculturii industriale convenționale. Acest lucru înseamnă că marii producători de lapte sintetic ar putea înlătura sistemele de produse lactate de joasă tehnologie sau la scară mică, precum și sistemele de produse lactate alternative.

Mai mult, laptele sintetic ar putea îndepărta și mai multe persoane din sectorul global al produselor lactate. Dacă, de exemplu, cooperativele tradiționale de produse lactate din Australia și Noua Zeelandă se orientează către laptele sintetic, unde rămân fermierii producători de lactate?

Pe măsură ce laptele sintetic câștigă teren în anii următori, trebuie să ne ferim de reproducerea inegalităților existente în actualul sistem alimentar.

Iar sectorul tradițional al produselor lactate trebuie să recunoască faptul că se află în pragul unei schimbări esențiale. În fața amenințărilor multiple, ar trebui să maximizeze beneficiile sociale ale produselor lactate de origine animală și să reducă la minimum contribuția acestora la schimbările climatice.