- Dormitul pe spate, pe lateral sau cu față în jos poate avea un impact asupra sănătății creierului tău, a dezvăluit un nou studiu.
- Un studiu publicat recent în BioMed Central a studiat șoarecii și a identificat o nouă țintă în lupta împotriva ALS.
- Persoanele cu scleroză laterală amiotrofică, cunoscută și sub numele de boala Lou Gehrig, își pierd capacitatea de a-și controla mișcările musculare, inclusiv respirația, vorbirea și înghițirea.
Poziția proastă în care dormi poate pune stres asupra coloanei vertebrale și poate crește durerea de spate și umeri, dar știai că poate declanșa și boli precum scleroza laterală amiotrofică (SLA)?
Dormitul pe spate, pe lateral sau cu față în jos poate avea un impact asupra sănătății creierului tău, a dezvăluit un nou studiu.
În ciuda faptului că este cea mai comună formă de boală a creierului, în prezent nu există un tratament cunoscut pentru ea.
Potrivit unei publicații britance, persoanele cu scleroză laterală amiotrofică, cunoscută și sub numele de boala Lou Gehrig, își pierd capacitatea de a-și controla mișcările musculare, inclusiv respirația, vorbirea și înghițirea.
SLA, Parkinson și Alzheimer cresc odată cu vârsta și duc la pierderea treptată a țesutului cerebral
Un studiu publicat recent în BioMed Central a studiat șoarecii și a identificat o nouă țintă în lupta împotriva ALS.
Cercetarea a explorat rolul sistemului glimfatic în prevenirea SLA. Acest sistem elimină din creier proteinele toxice.
În interiorul corpului nostru, proteinele se pliază pentru a îndeplini anumite sarcini, cum ar fi producerea de anticorpi pentru a lupta împotriva infecțiilor.
Ocazional, proteinele „pliate greșit” se adună atunci când procesul se rătăcește, acestea se pot împrăștia și răspândi în tot creierul formând noi grupuri.
Studiul a examinat șoarecii modificați genetic pentru a determina, dacă eliminarea sau încetinirea răspândirii de proteine și a derivatlor lor ar putea încetini sau opri progresia bolii.
Cercetătorii au descoperit că șoarecii expuși la proteina implicată în SLA au prezentat simptome clasice ale bolii, inclusiv atrofierea creierului.
Rezultatele au sugerat, de asemenea, că sistemul glimfatic nu răspunde în timp ce suntem treji, în schimb se activează atunci când dormim.
Calitatea somnului scade pe măsură ce îmbătrânim
Cercetarea a evidențiat faptul că poziția de somn poate afecta clearance-ul glimfatic – este cea mai eficientă în poziția laterală, în comparație cu pozițiile pe spate sau înclinate.
Motivele nu au fost încă determinate, dar descoperirile sugerează că aceasta se leagă de efectele gravitației, compresiei și întinderii țesutului.
Factorii stilului de viață pot susține, de asemenea, funcția glimfatică, cum ar fi Omega-3, care a fost mult timp considerat a fi benefic pentru sănătate și reduce riscul de boli neurodegenerative.
S-a demonstrat că alcool îmbunătățește eliminarea acestor proteine, în timp ce în studiile la șoareci au demonstrat că alcool, în doze mici, stimulează funcția glimfatică.
Se crede, de asemenea, că activitatea fizică este benefică.