• Pentru a îmbunătăți calitatea aerului este nevoie urgentă de o tranziție către energie regenerabilă, transporturi nepoluante și agricultură durabilă.
  • Studiul arată că reducerea emisiilor nu va contribui doar la limitarea crizei climatice, ci va îmbunătăți sănătatea și calitatea vieții oamenilor din întreaga lume.
  • Expunerea prelungită la poluarea aerului înconjurător poate să crească probabilitatea de apariție a unor rezultate grave COVID-19 prin diverse mecanisme.

Un studiu german a arătat că persoanele din zonele cu niveluri mai ridicate de dioxid de azot prezentau un risc mai mare de a avea nevoie de terapie intensivă și de ventilație mecanică dacă aveau COVID-19. Expunerea cronică la poluarea atmosferică este asociată cu un risc crescut de COVID-19 sever, potrivit unei noi cercetări care urmează să fie prezentată la Congresul Euroanaesthesia din Milano, Italia.

NO2 este un poluant eliberat în atmosferă atunci când sunt arși combustibili fosili. Expunerea pe termen lung la acest gaz poate afecta plămânii prin deteriorarea celulelor endoteliale, care sunt esențiale pentru transferul de oxigen, adică transferul de oxigen din aer în sânge.

În cadrul studiului, cercetătorii, conduși de Dr. Susanne Koch de la Departamentul de Anestezie și Terapie Intensivă, Charité – Universitätsmedizin Berlin, au folosit date privind poluarea aerului din 2010 până în 2019 pentru a determina nivelul mediu anual pe termen lung al NO2 în fiecare județ din Germania. Ei au constatat că acesta a fost cuprins între 4,6 µg/m³ și 32 µg/m³, cu cel mai ridicat nivel în Frankfurt și cel mai scăzut în Suhl.

Recomandări

MENIU A LA GREC
ȘOȘOACĂ INTRĂ ÎN CURSA PENTRU PMB
AVEREA LUI MUSK CREȘTE
TURIST ÎN AL NOUĂLEA CER
MUSK FACE CONCEDIERI LA TESLA
O LUNĂ DE SCHENGEN

De asemenea, cercetătorii au utilizat date din aprilie-mai 2020 din registrul Asociației Interdisciplinare Germane pentru Terapie Intensivă și Medicină de Urgență (DIVI) pentru a determina câți pacienți COVID-19 au necesitat ventilație și terapie intensivă.

Cercetătorii au concluzionat că pacienții COVID-19 din județele cu niveluri medii anuale mai ridicate de NO2 pe termen lung au avut mai multe șanse de a avea nevoie de tratament și ventilație la terapie intensivă.

„Expunerea la poluarea aerului înconjurător poate contribui la o serie de alte afecțiuni, inclusiv atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, astm și cancer pulmonar și va continua să dăuneze sănătății mult timp după ce pandemia COVID-19 se va încheia.”