• Bogdan Nicolae: „Din 27 decembrie încoace, 11.656 de persoane au primit doza de Pfizer/BioNTech, deși în țară au intrat 150.150 de doze”.
  • Strategia adoptată de Guvernul României pentru vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 se împotmolește în multiple lipsuri.
  • Ne lipsesc comunicări, informații, datele se centralizează greu, nu există viziune și nici concentrare pentru interesul public.

Ni se spune că „cei de sus” știu ce este mai bine pentru noi, însă noi avem zilnic acces la evidența faptului că acest bine va întârzia să apară.

Vedem cum Strategia unui Guvern este pasată altui Guvern și cum politicienii caută doar oportunități pentru promovarea propriei imagini.

Nu vedem o abordare serioasă a nevoilor reale, care privesc recăpătarea capacității operaționale a societății, cu tot cu economia ei.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Bogdan Nicolae: „Din 27 decembrie încoace, 11.656 de persoane au primit doza de Pfizer/BioNTech, deși în țară au intrat 150.150 de doze”

Stăm cu doze în congelatoare, în timp ce rata de vaccinare a celor din prima urgență are puls slab. Din 27 decembrie încoace, 11.656 de persoane au primit doza de Pfizer/BioNTech, deși în țară au intrat 150.150 de doze. Unde este restul?

Flacoane puse la păstrare, în spitale militare, așteptând ordine să ia calea către centre de vaccinare. Sau să stea pe loc repaus. Cu ordin de serviciu, transporturi speciale se pun în mișcare către diverse locații dintre cele 995 de centre civile a căror amplasare doar cei aleși o cunosc, deocamdată.

Alte 81 de centre, militare, sunt arondate vaccinării personalului din sistemul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, inclusiv membri de familie ai acestora care beneficiază de acces la facilitățile respective, în condițiile legii.

Modelarea matematică, bat-o vina!

De ce această lentoare? De ce nu avem o rată mai mare de vaccinare a personalului din sistemul sanitar și de asistență socială, deopotrivă de la stat și din privat?

De ce nu trecem la vaccinarea personalului esențial din sectorul serviciilor publice, precum șoferii din transportul în comun, angajații din industria laptelui, pâinii și a cărnii sau angajații de la salubrizare, apă și canalizare?

De ce nu începem să vaccinăm educatorii și profesorii? Ce este greșit la prioritățile stabilite în Strategie?

„Scopul nostru este acela de a asigura accesul la vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în condiții de siguranță, eficacitate și echitate pentru prevenirea infecției cu SARS-CoV-2 și limitarea pandemiei de COVID-19 pe teritoriul țării”, declara ministrul Sănătății Nelu Tătaru, în 28 noiembrie 2020, la adoptarea prin Hotărâre de Guvern a Strategiei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în România.

Acum este evident că Strategia a rezolvat partea cu siguranța accesului la vaccinare. Controlul accesului la congelator este militarizat. Strategia nu rezolvă însă cerințele de eficiență și nici pe cele de echitate.

Zilnic, unitățile de vaccinare întocmesc necesarul de doze pentru trei zile consecutive, pe care îl comunică la DSP-ul cu atribuții pe zonă pentru ca ulterior din congelatoarele păzite de militari să se distribuie acolo unde este nevoie, în cantitățile și la momentele notificate.

Nu ar fi trebuit, stimați planificatori, ca acest necesar, pe zile/săptămâni/luni să vă fie cunoscut din exercițiul de modelare matematică pe care l-ați derulat sau pe care intenționați să îl faceți, așa cum ați comunicat Comisiei Europene?

Nu era cazul să revedeți ratele de infectare din rândul categoriilor pe care le-ați prioritizat? A propos, câți parlamentari s-au infectat cu SARS-CoV-2? Aceeași întrebare e valabilă și pentru ceilalți din sistem.

Pe de altă parte, ce rost mai are platforma de înregistrare electronică a solicitanților de vaccin anti-Covid19? Nu rezultă exact din înrolarea în acea platformă câte cereri există?

Nu puteți să scoateți de acolo rapoarte pe ore, zile, pe orașe, pe județe, pe centre de vaccinare și așa mai departe?

Dacă ne referim strict la personalul din urgența întâi, care – teoretic – se și poate programa prin intermediul acestei platforme, de ce mai este nevoie ca fiecare spital/unitate de vaccinare să mai facă alte situații și să le transmită unor DSP-uri excedate de atâta birocrație?

Dacă nu putem scoate date cu care să monitorizăm necesarul de doze pe fiecare unitate de vaccinare în parte, de ce mai avem platforma activă și de ce nu spunem oamenilor că e inutilă?

Când s-o-mpărțit norocu, fost-am eu dus la lucru…

Ce vedem acum, este o vulnerabilitate pe care sistemul de sănătate publică o rostogolește de la un an la altul. Nu avem baze de date unificate, registrul electronic național de vaccinări nu are capacitatea de absorbi și cazuistica SARS-CoV-2, iar deciziile nu se pot lua fără a recurge la noi și noi situații întocmite din pix, cu toate implicațiile care decurg din acest imperfecțiuni.

Pentru că România nu a pregătit centre de vaccinare în săli de sport sau alte facilități pentru evenimente de masă, care ar fi asigurat un flux de vaccinare optim pentru ținta de imunizare generală, poate ar fi fost mai util dacă, în toată această strategie, inițiatorii ar fi folosit experiența managerilor operaționali din HORECA sau din curierat.

Oricare dintre aceștia sunt obișnuiți să livreze la timp, în condiții de siguranță, eficacitate și eficiență, în multiple locații.

Implicarea factorului privat în organizarea și derularea vaccinării populației și, foarte probabil, renunțarea la ordinea de priorități ce ne-a fost prezentată până acum se prefigurează ca două dintre măsurile rezonabile pe care autoritățile ar putea să le adopte.

Ele ar repara o parte din lipsurile care au reieșit din exercițiul de modelare matematică a nevoii de vaccinuri și a modalității în care grupurile socio-profesionale au fost ordonate la vaccinare. Atunci, forța sistemului s-a făcut simțită și auzită.

În schimb, comunitatea de business, antreprenorii și populația generală din România nu și-au putut face vocea auzită. Era la lucru, astfel că norocul și l-au împărțit cei din sistem.

Strategia de vaccinare a României trebuie actualizată

În timp ce noi informații despre mutațiile virusului și rapiditatea răspândirii acestora alarmează guverne și experți din lume, se conturează o presiune crescândă asupra factorilor de decizie ca să accelereze vaccinarea în masă.

Prin contrast, Strategia României pare că este pusă în ramă și admirată sau băgată în sertar. Pe măsură ce lucrurile se complică în teren, documentul nu mai poate fi respectat.

Cu fiecare zi ne consolidăm percepția că lucrurile nu merg conform planificării, iar prioritățile curente nu își mai au rostul. Ne este tot mai clar că Strategia trebuie actualizată.

Vaccinarea în ritm de melc va împiedica atingerea obiectivului de a avea o imunizare a 60%-70% din populație.

Să nu uităm, oricine rămâne în urmă este pasibil să intre în izolare regională și globală.

Dacă nu ținem pasul cu vecini sau state cu care avem legături comerciale și sociale semnificative, vom fi pe lista roșie a interdicțiilor.

Nevoia de actualizare a planurilor vaccinare este realmente obiectivă. România, ca și alte țări europene, și-a definitivat strategia în toamnă, când încă nu exista certitudinea aprobării și lansării pe piață a vreunui vaccin din multiplele încercări existente la acea vreme.

În cazul UE, abia odată cu certificarea primită de Pfizer/BioNTech de la Agenția Europeană a Medicamentelor, în 21 decembrie 2020, s-a putut construi o proiecție clară asupra tipului și a cantității de vaccin care va fi distribuit, dar mai ales asupra calendarului de livrare.

Acum, pentru că știm că de la Pfizer/BioNTech vom primi 10 milioane de vaccinuri, cu o cadență inițială de circa 150.000 de doze pe săptămână, accentul ar trebui să cadă pe folosirea maximală a acestor doze, în toate segmentele populației.

Nu se justifică păstrarea celei de-a doua doze în congelator, pentru rapel, dacă știi că ai asigurată livrarea următoarelor cantități conform contractului.

În 6 ianuarie 2021 vom ști dacă vaccinul Moderna va primi certificare de punere pe piața europeană, iar acest lucru va însemna și mai multă predictibilitate pentru livrările de vaccinuri la noi în țară.

În cursul lunii curente, am putea afla și despre omologarea vaccinului de la AstraZeneca/Oxford. O schimbare de plan este iminentă.