- Popovici: Statul român nu și-a onorat toate premiile promise sportivilor români
- David Popovici cere investiții serioase în sport și condiții mai bune pentru viitoarele generații
- Popovici spune că nu toți sportivii au sprijin financiar și condițiile de care beneficiază el
- Popovici atrage atenția că premiile restante pot schimba viețile sportivilor
- ANS are datorii de milioane de lei către sportivii medaliați în ultimii doi ani
- Statul este criticat pentru premiile neachitate și lipsa unor condiții adecvate de pregătire
- Elisabeta Lipă îi cere lui Bolojan să deblocheze premierile pentru sportivii medaliați
- Lipă denunță restanțele statului către campionii României
- Fosta campioană cere sprijin real și condiții mai bune pentru sportivi
- Lipă acuză ANS că nu a premiat niciun sportiv în 2025 și până la jumătatea lui 2026
- Bolojan: România trebuie să asigure condiții cât mai bune pentru sport
Cum să nu fii mândru când sportivii români aduc în țară medalii peste medalii? Cum să nu stai cu sufletul la gură în fața televizorului și să trăiești ultimele secunde ale unei probe alături de David Popovici sau Simona Radiș? Și când imnul României cântă de pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, te gândești că acești oameni merită toți banii.
Dar nu la fel gândesc cei care ar trebui să-i plătească, din banii tăi practic, pe sportivii de performanță.
David Popovici s-a întors în țară cu două noi medalii de aur de la de la Paris. Nici nu se mai gândește la banii pe care trebuie să-i primească de la stat, pentru că oricum nu i-a mai primit de doi ani de zile.
Agenția Națională a Sportului are restanțe de aproape 200 de milioane de lei către sportivii de performanță, unele dateză încă din 2024.
Afirmația lui a fost întărită de Președintele Federația Română de Canotaj, Elisabeta Lipă după cele 6 medalii de aur obținute la campionatul european.
Cu atât mai alarmant este că, în ciuda subfinanțării statului, România tot scoate campioni europeni,
mondiali și olimpici, de parcă performanța ar veni în pofida statului, nu datorită lui.
Despre situația finanțării sportului a vorbit Cosmin Peia, editor Aleph News, într-o intervenție LIVE, la Aleph News.
Câte medalii de aur trebuie să câștige sportivii români pentru ca statul să îi plătească?
Cosmin Peia, editor Aleph News: „Răspunsul pare să fie extrem de simplu – Oricâte – pentru că problema nu ține de performanță, ci de prioritățile celor care gestionează banii. Agenția Națională pentru Sport încă invocă demersuri la Guvern pentru a achita premiile datorate pentru performanțe din 2024. Practic, aproape doi ani de așteptare. Și nu mai e loc de contestație, după ce atât Elisabeta Lipă, cât și David Popovici au spus-o public, iar președintele ANS, Bogdan Matei a confirmat dezastrul de la ANS e real.
Ni s-a promis, în 2025, că plățile vor începe din martie 2026. A venit martie, a trecut primăvara, între timp declarațiile sportivilor și a președințilot de federații arată că nu s-a schimbat nimic.
Situația lui Popovici nu e un caz izolat — e rezultatul unui sistem care nu plătește pe nimeni, indiferent de rezultat. Iar diferența devine și mai clară când te uiți la bugetele alocate sportului la nivel european: Ungaria investește aproape 650 de milioane de euro, de șase ori mai mult decât România, Polonia alocă circa 605 de milioane, de peste cinci ori mai mult, în timp ce noi ne oprim undeva la 110 milioane de euro.
Iar rezultatul se vede clar: fie că vorbim de înot sau de canotaj, sportul românesc rămâne subfinanțat — și scrie istorie în ciuda statului, nu datorită lui. Ilie Bolojan recunoaște la rândul lui că statul trebuie să asigure condiții bune atât pentru sportul de masă, cât și pentru performanță, iar premiile pentru sportivi trebuie acordate din bugetele alocate în acest scop,
Există vreun plan clar de achitare a datoriilor de 200 de milioane de lei, sau ANS așteaptă pur și simplu să apară bani la buget?
Cosmin Peia, editor Aleph News: „Din ceea ce a comunicat public ANS până acum, nu există un calendar clar pentru stingerea celor aproximativ 200 de milioane de lei. Există solicitări de bani către Guvern și promisiunea că plățile vor fi făcute în funcție de fondurile disponibile și după anumite priorități.
Dar nu avem, cel puțin public, un plan cu sume și termene concrete. Iar faptul că restanțele au crescut de la peste 100 de milioane de lei în februarie la aproximativ 200 de milioane acum arată că problema nu a fost rezolvată, ci s-a amplificat.
Agenția Națională pentru Sport ar trebui să existe pentru sportivi. Fără sportivi, antrenori, copiii care intră zi de zi în săli și bazine și fără oamenii care își dedică ani întegi performanței, nu ar exista nicio rațiune
pentru existența unui aparat administrativ național dedicat sportului.
De aceea, este greu de justificat ca administrația sportului să apară în prim-plan și să își asocieze imaginea cu fiecare medalie și fiecare performanță obținută de sportivi, în timp ce aceiași oameni așteaptă luni sau chiar ani pentru ca statul să își respecte propriile obligații față de ei.
Rolul instituțiilor nu ar trebui să fie să culeagă meritele după performanțe, ci să creeze condițiile prin care aceste performanțe să fie posibile.
Dincolo de premiile restante, ce spune această situație despre modul în care statul român tratează sportul de performanță?
Cosmin Peia, editor Aleph News: „Dincolo de cele aproximativ 200 de milioane de lei în premii restante, această situație ridică o întrebare mult mai importantă: cât de mult este dispus statul român să investească, în mod constant și predictibil, în sportul de performanță?
Dacă ne uităm la bugetele centrale pentru sport, diferența față de alte state europene este semnificativă. România investește în jur de 5,8 euro pe locuitor. În Ungaria vorbim despre 68 de euro pe locuitor. Dar ele transmit un mesaj foarte clar: România nu se află într-o poziție de lider european în ceea ce privește finanțarea publică a sportului. Iar problema nu se oprește la bani. Se vede în infrastructură.
Vedem diferențele uriașe de infrastructură din marile state europene, am văzut condițiile din bazinul de la Paris, sau cele din Ungaria față de situația din România in care iarna, bazinul de la Lia Manoliu nu poate
să fie folosit pentru că nu poate să țină căldura în balon.
Diferența fată de Europa este că noi avem simultan un deficit de infrastructură și resurse publice mult mai limitate. Eurostat arată că România se afla deja în partea de jos a clasamentului european la cheltuiala publică pentru sport și recreere cu 25 de euro pe locuitor.
Deci problema nu este doar că statul nu și-a plătit la timp sportivii. Problema este că, dacă vrem performanță constantă, trebuie să investim înainte de medalie”.
