- Şapte profesionişti din domeniul sănătăţii au avut grijă de fostul mare fotbalist argentinian Diego Armando Maradona în zilele de dinaintea morţii sale.
- Aceștia sunt acuzaţi de procurori de omor involuntar.
- Raportul comisiei medicale spune că „semnele de risc de viaţă ale pacientului au fost ignorate”.
Şapte profesionişti din domeniul sănătăţii care au avut grijă de fostul mare fotbalist argentinian Diego Armando Maradona în zilele de dinaintea morţii sale au fost acuzaţi de omor involuntar.
Advertisment
Maradona, care a condus Argentina spre victorie la Cupa Mondială din 1986 şi a scris istorie la Napoli, a murit în urma unui atac de cord pe 25 noiembrie 2020, într-o reşedinţă închiriată în afara oraşului Buenos Aires, după o intervenţie chirurgicală pe creier cu două săptămâni mai devreme. Avea vârsta de 60 de ani.
Raport: Maradona a fost în agonie mai mult de 12 ore
Un raport al consiliului medical dat procurorilor în această lună a concluzionat că Maradona a fost în agonie mai mult de 12 ore, nu a primit tratament adecvat şi ar fi putut fi în viaţă, dacă ar fi fost internat corespunzător.
Recomandări
Procurorii i-au acuzat miercuri pe neurochirurgul Leopoldo Luque şi pe psihiatrul Agustina Cosachov, cei doi lideri ai echipei medicale, şi pe alţi cinci profesionişti din domeniul sănătăţii de omucidere involuntară.
Un medic, un psiholog, două asistente şi un asistent coordonator au fost ceilalţi vizaţi.
„El Pibe d’Doro” a fost aproape de moarte în 2000 şi în 2004
Raportul comisiei medicale spune că „semnele de risc de viaţă ale pacientului au fost ignorate”, adăugând că Maradona „arăta semne neechivoce ale unei perioade prelungite de agonie”.
Asistenţa pe care Maradona a primit-o la casa închiriată, potrivit raportului, „nu îndeplinea cerinţele minime” pentru un pacient cu antecedente medicale şi că bolnavul ar fi supravieţuit cu „spitalizare adecvată”.
Maradona suferise o serie de probleme medicale, unele din cauza exceselor de droguri şi alcool. El a fost aproape de moarte în 2000 şi în 2004.
Julio Rivas, avocatul neurochirurgului Luque, a declarat, la începutul acestei luni, că partea de criminalistică medicală a raportului este „părtinitoare, fără niciun fundament ştiinţific”.