- După trecerea în neființă, sufletul continuă să existe, dar într-o stare continuă diferită decât cea de pe pământ.
- Din punct de vedere istoric, un număr mai mare de experiențe de acest tip a fost raportat, în ultimii zeci de ani, decât în orice altă perioadă.
- Conform informațiilor obținute în urma unor cercetări științifice, oamenii, indiferent de zona lor, au trăit experiențe asemănătoare.
Mai multe dovezi despre experiențele trăite în momentul trecerii în neființă scot la iveală o perspectivă mult mai clară asupra a ceea ce se întâmplă atunci când murim.
De mii de ani, oamenii se tot întreabă ce se întâmplă atunci când sufletul părăsește corpul. Miturile diferitelor culturi au același lucru în comun: după trecerea în neființă, sufletul continuă să existe, dar într-o stare continuă diferită decât cea de pe pământ.
Așadar, o echipă internațională formată din medici și din oameni de știință a publicat, de curând, o declarație publicată în ”Annals of the New York Academy of Sciences”, conform Syfy Wire.
Experiențele descrise despre trecerea în neființă au fost mai numeroase în ultimele decenii
Din punct de vedere istoric, un număr mai mare de experiențe de acest tip a fost raportat, în ultimii zeci de ani, decât în orice altă perioadă. Rescuscitarea cardio-respiratorie, dar și alte intervenții medicale au dus la aflarea mai multor detalii despre viața de apoi din partea pacienților.
Conform informațiilor obținute în urma unor cercetări științifice, oamenii, indiferent de zona lor, au trăit experiențe asemănătoare. Acestea au fost descrise în felul următor: sentiment de separare de corp, senzație de mișcare spre o destinație necunoscută, rememorarea evenimentelor din timpul vieții, un sentiment de pace.
„Ceea ce a permis studierea științifică a morții este faptul că celulele creierului nu se deteriorează ireversibil în câteva minute de la privarea de oxigen atunci când inima se oprește. În schimb, ele „mor” în decurs de câteva ore. Acest lucru le permite oamenilor de știință să studieze în mod obiectiv evenimentele fiziologice și mentale care au loc în legătură cu moartea”, explică autorul principal Parnia