• O capsulă ingerabilă care vibrează ar putea fi soluția împotriva obezității.
  • Potrivit inginerilor de la MIT, capsula ar trebui să dea senzația de sațietate.
  • Capsula a fost testată pe animale, iar rezultatele sunt promitățoare.

O capsulă ingerabilă care vibrează ar putea fi leacul împotriva obezității, scrie MIT News.

Inginerii de la MIT încă dezvoltă capsula, însă primele rezultate ale testelor efectuate pe animale s-au dovedit a fi promițătoare.

Atunci când mănânci o masă copioasă, stomacul trimite semnale către creier și creează senzația de sațietate, care te ajută să-ți dai seama că e timpul să te oprești din mâncat. Și un stomac plin de lichid poate trimite astfel de semnale, motiv pentru care cei care țin dietă sunt sfătuiți să bea un pahar de apă înainte de a mânca.

Recomandări

MENIU A LA GREC
ȘOȘOACĂ INTRĂ ÎN CURSA PENTRU PMB
AVEREA LUI MUSK CREȘTE
TURIST ÎN AL NOUĂLEA CER
MUSK FACE CONCEDIERI LA TESLA
O LUNĂ DE SCHENGEN

Inginerii de la MIT au venit acum cu o nouă modalitate de a profita de acest fenomen, folosind o capsulă ingerabilă care vibrează în stomac. Aceste vibrații activează aceeași receptori care reacționează atunci când stomacul este plin, astfel creându-se o senzație iluzorie de sațietate.  

În animalele cărora le-a fost administrată această capsulă cu 20 de minute înainte de a mânca, cercetătorii au descoperit nu doar că tratamentul a stimulat eliberarea hormonilor care semnalează sațietatea, dar au și redus cantitatea de mâncare ingerată cu 40%.

Cercetătorii mai au mult de învățat despre mecanismele care influențează greutatea corporală, însă dacă studiile vor dovedi că această tehnologie ar putea fi utilizată în siguranță de oameni, o astfel de capsulă ar putea fi o modalitate minim invazivă de a trata obezitatea, spun cercetătorii.

„Pentru cineva care vrea să slăbească sau să-și controleze apetitul, aceste capsule ar putea fi luate înainte de fiecare masă. Ar fi foarte interesant, pentru că ar oferi o alternativă care ar putea minimiza efectele secundare ale altor tratamente farmaceutice care există pe piață”, spune Shriya Srinivasan, profesor asistent de bioinginerie la Universitatea Harvard.

Srinivasan este autoarea principală a noului studiu apărut în Science Advances. La studiu a contribuit și Giovanni Traverso, profesor asociat la ingineria mecanică din cadrul MIT și gastroenterolog.

Senzația de sațietate

Când stomacul e plin, celulele specializate numite mecanoreceptori trimit semnale către creier prin nervul vag. Ca rezultat, creierul stimulează producția de insulină, precum și hormoni precum peptida C, Pyy și GLP-1. Toți acești hormoni lucrează împreună pentru a ajuta oamenii să-și digere alimentele, să se simtă sătui și să nu mai mănânce. În același timp, nivelurile de grelină, un hormon care stimulează foamea, scad.

În timp ce era studentă la MIT, Srnivasan a devenit interesată de ideea de a controla artificial acest proces, prin vibrație.

Cercetările anterioare au arătat că vibrația aplicată unui mușchi poate induce senzația că mușchiul s-a întins mai mult decât a făcut-o de fapt.

„M-am întrebat dacă am putea activa receptorii de întindere din stomac prin vibrație, făcându-i să perceapă că întregul stomac a fost extins, pentru a crea un sentiment iluzoriu de distensie care ar putea modula hormonii și modelele de alimentație”, spune Srinivasan.

Într-un studiu pe animale, cercetătorii au arătat că, odată ce capsula începe să vibreze, mecanoreceptorii se activează, trimițând semnale către creier prin stimularea nervului vag. Cercetătorii au urmărit nivelurile hormonale în intervalele în care dispozitivul vibra și au descoperit că oglindesc modelele de eliberare a hormonilor observate după o masă, chiar și atunci când animalele nu erau hrănite deloc.

Versiunea actuală a pilulei este concepută să vibreze timp de aproximativ 30 de minute după ce a ajuns în stomac, dar cercetătorii plănuiesc să o adapteze pentru a rămâne în stomac pentru perioade mai lungi de timp, unde ar putea fi pornită și oprită, în funcție de nevoi. În studiile pe animale, pastilele au trecut prin tractul digestiv în patru sau cinci zile.

De asemenea, studiul a constatat că animalele nu au prezentat semne de obstrucție, perforație sau alte efecte negative în timp ce capsula se afla în tractul digestiv.

Cercetătorii intenționează acum să exploreze modalități de extindere a producției de capsule, care ar putea permite testele clinice pe oameni. Astfel de studii ar fi importante pentru a afla mai multe despre siguranța lor, precum și pentru a determina cel mai bun moment pentru a înghiți capsula înainte de masă și cât de des ar trebui să fie administrată.

Alți autori ai studiului sunt Amro Alshareef, Alexandria Hwang, Ceara Byrne, Johannes Kuosmann, Keiko Ishida, Joshua Jenkins, Sabrina Liu, Wiam Abdalla Mohammed Madani, Alison Hayward și Niora Fabian.

Cercetarea a fost finanțată de National Institutes of Health, Novo Nordisk, Departamentul de Inginerie Mecanică de la MIT, o bursă Schmidt Science și Fundația Națională pentru Știință.

Citește și