• Lucrarea reprezintă o colaborare între peste 100 de oameni de știință cu date de până la 60 de ani despre animale care au fost capturate, marcate, eliberate și recapturate.
  • Acest lucru se datorează pur și simplu faptului că, dacă vrem să știm cât timp trăiește o specie, trebuie să continuăm să capturăm aceiași indivizi din nou și din nou, de-a lungul unor perioade mari de timp.
  • Peste 13.000 de șopârle au fost capturate de-a lungul a 40 de ani de studiu.

Cercetările publicate săptămâna trecută de cercetătorii de la Science investighează diverși factori care pot afecta longevitatea (durata de viață) și îmbătrânirea reptilelor și amfibienilor. Oamenii de știință au folosit date pe termen lung de la 77 de specii diferite de reptile și amfibieni – toate fiind animale cu sânge rece. Lucrarea reprezintă o colaborare între peste 100 de oameni de știință cu date de până la 60 de ani despre animale care au fost capturate, marcate, eliberate și re-capturate.

Aceste date au fost apoi comparate cu informațiile existente despre animalele cu sânge cald și au apărut mai multe idei diferite despre îmbătrânire. O linie de gândire populară pe care au investigat-o este ideea că animalele cu sânge rece, cum ar fi broaștele, salamandrele și reptilele, trăiesc mai mult pentru că îmbătrânesc mai încet.

Aceste animale trebuie să se bazeze pe temperaturile externe pentru a-și regla temperatura corpului. Prin urmare, ele au un metabolism mai lent (rata la care transformă ceea ce mănâncă și beau în energie).

Recomandări

DE LA TABU, LA TABLĂ
ICON OF THE YEAR
HARRIS VS. TRUMP
CÂȚI INFLUENCERI AVEM?
MUSK DONEAZĂ PT TRUMP
CLONAREA ANIMALELOR

Animalele mici și cu sânge cald, cum ar fi șoarecii, îmbătrânesc rapid deoarece au un metabolism mai rapid – iar broaștele țestoase îmbătrânesc încet deoarece au un metabolism mai lent. Conform acestei logici, animalele cu sânge rece ar trebui să aibă metabolisme mai mici decât cele cu sânge cald de dimensiuni similare.

Cu toate acestea, ei au constatat că animalele cu sânge rece nu îmbătrânesc mai încet decât cele cu sânge cald de dimensiuni similare. De fapt, variația în ceea ce privește îmbătrânirea reptilelor și amfibienilor pe care i-am analizat a fost mult mai mare decât se prevăzuse anterior. Așadar, motivele pentru care vertebratele îmbătrânesc sunt mult mai complexe decât se arată în această idee.

Temperatura mediului

O altă teorie conexă este aceea că temperatura mediului ar putea fi ea însăși un factor determinant pentru longevitate. De exemplu, animalele din zonele mai reci ar putea procesa hrana mai încet și ar putea avea perioade de inactivitate, cum ar fi hibernarea – ceea ce ar duce la o creștere generală a duratei de viață.

În acest scenariu, atât animalele cu sânge rece, cât și cele cu sânge cald din zonele mai reci ar trăi mai mult decât cele din zonele mai calde.

Au constatat că acest lucru este valabil pentru reptile ca grup, dar nu și pentru amfibieni. Este important faptul că această constatare are implicații pentru efectele încălzirii globale, care ar putea duce la o îmbătrânire mai rapidă a reptilelor în medii permanent mai calde.

Protecție

O sugestie este aceea că animalele cu anumite tipuri de protecție, cum ar fi spinii proeminenți, armura, veninul sau carapacea, nu îmbătrânesc la fel de repede și, prin urmare, trăiesc mai mult.

O cantitate mare de energie este investită în producerea acestor protecții, care pot permite animalelor să trăiască mai mult, făcându-le mai puțin vulnerabile la prădători. Cu toate acestea, s-ar putea ca tocmai faptul că au aceste protecții să le permită animalelor să îmbătrânească mai încet?

Lucrarea a constatat că acest lucru este adevărat. Se pare că existența unor astfel de protecții duce la o viață mai lungă pentru animale. Acest lucru este valabil mai ales în cazul broaștelor țestoase, care au o carapace dură de protecție și o durată de viață incredibil de lungă.