Pot trăi oamenii 150 de ani? Specialiștii explică cum se poate menține organismul uman

• Cercetătorii estimează că este posibil ca organismul uman să nu fie capabil să trăiască mai mult de 150 de ani.
• Zeci de companii și mulți cercetători din întreaga lume explorează modul în care celulele și ADN-ul nostru îmbătrânesc.
• Mistere precum lungimea telomerilor și metilarea ADN-ului dețin cheile longevității noastre.

De mii de ani, oamenii au încercat să își prelungească durata de viață pe cât mai mult posibil. Au încercat congelarea, postul și remediile pe bază din plante. Recent, miliardari precum Larry Page, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos au investit sume în companii biotehnologice care urmăresc căutarea longevității prin întinerirea celulelor și prevenirea bolilor, scrie Insider.

Până în prezent, omul care a trăit cel mai mult a atins vârsta de 122 de ani.

Este posibil ca oamenii să aibă o limită a duratei de viață de 150 de ani

Un studiu arată că timpul de recuperare al corpului uman se dublează la fiecare 15 ani, astfel, o vânătaie care a avut nevoie de o săptămână pentru a se vindeca la vârsta de 40 de ani ar putea dura două săptămâni la 55 de ani. În cele din urmă, corpul uman își pierde toată capacitatea de rezistență, astfel încât orice oase sau țesuturi care se rup, rămân rupte.

Cercetătorii nu au impus o limită maximă pentru momentul în care se întâmplă să murim. Unii au propus 115 ani, alții 130 de ani. Unul dintre cele mai recente studii, care a analizat peste o jumătate de milion de persoane din SUA și Marea Britanie, a sugerat că oamenii își pierd toată rezistența undeva între 120-150 de ani.

Telomerii ajută la estimarea vârstei tale biologice

Unii susțin că vârsta biologică (cât de bătrâne sunt celulele și țesuturile), este un indicator mai bun al duratei de viață decât vârsta cronologică. Un mod obișnuit prin care oamenii de știință estimează vârsta biologică este măsurarea telomerilor din anumite celule imunitare.

Telomerii sunt capacele de protecție de la capătul ADN-ului. Sunt alcătuite din șiruri de molecule numite perechi de baze. Pe măsură ce îmbătrânești, aceste perechi de baze dispar, scurtând telomerii. Telomerii mai scurți fac ca ADN-ul să devină mai vulnerabil la deteriorări și la efectele îmbătrânirii.

Când te naști, telomerii din anumite celule imunitare, numite leucocite, pot avea între 7.000 și 11.600 de perechi de baze. Odată ce această dimensiune se micșorează până la 5.000 de perechi de baze, riscul de moarte iminentă este iminent, a constatat un studiu recent.

Alte cercetări au descoperit că unii oameni care trăiesc peste 100 de ani au de fapt telomeri care se lungesc în fiecare an. Acest lucru i-a determinat pe unii oameni de știință să cerceteze modalități de a imita acest proces de recuperare a telomerilor la persoanele mai tinere.

Metilarea ADN are legături cu mai multe boli

La fel ca telomerii, metilarea ADN-ului este un alt mod în care oamenii de știință pot măsura vârsta biologică pentru a te ajuta să își prezică speranța de viață.

Cercetările au legat declinul metilației de mai multe afecțiuni, inclusiv de boala Alzheimer, boli cardiovasculare și cancer, deși merită menționat faptul că nu toate modificările de metilare sunt rele.

De exemplu, este posibil să fi împlinit 55 de ani, dar după ani de fumat, celulele tale pot avea un nivel de metilare întâlnit de obicei la persoanele de 60 de ani, ceea ce ar putea să vă scurteze durata de viață.

În mod tradițional, testele de metilare a ADN-ului au folosit sângele, dar companii precum Elysium Health și proiecte de cercetare precum GrimAge au dezvoltat recent și teste de salivă.

Care mecanism este mai important?

Toate mecanismele de îmbătrânire sunt importante, spun experții. De aceea, toate cercetările anti-îmbătrânire, indiferent de nișă, sunt o parte legată de obiectivul mai larg al umanității: să rămânem în viață cât mai mult timp posibil.