STUDIU. Motivul pentru care repetăm aceleași greșeli, deși știm că nu ne fac bine. Ce spun experții

• Avem tendința de a observa lucruri care se repetă, indiferent dacă există sau nu modele, și avem tendința de a păstra memoria generalizând și recurgând la tipare.
• Creierul nostru este leneș și este nevoie de mult efort cognitiv pentru a schimba scenariul și aceste comenzi rapide pe care le-am construit deja.
• Comenzile noastre rapide cognitive ne pot obliga să suprascriem orice informație nouă care ar putea ajuta la prevenirea greșelilor repetate.

Când vine vorba de gândire, modele de comportament și luarea deciziilor, repetăm adesea greșeli – cum ar fi întârzierea la întâlniri, lăsarea sarcinilor până în ultimul moment sau judecarea oamenilor pe baza primelor impresii, scrie Science Alert.

Motivul poate fi găsit în modul în care creierul nostru procesează informații și creează șabloane la care ne referim din nou și din nou. Aceste șabloane sunt în esență scurtături, care ne ajută să luăm decizii în lumea reală. Aceste scurtături, cunoscute sub numele de euristică, ne pot face și să ne repetăm aceleași greșeli.

Avem tendința de a observa lucruri care se repetă, indiferent dacă există sau nu modele, și avem tendința de a păstra memoria generalizând și recurgând la tipare. De asemenea, tragem concluzii din date rare și folosim comenzi rapide cognitive pentru a crea o versiune a realității în care dorim implicit să credem. Acest lucru creează un flux redus de informații primite, ceea ce ne ajută să conectăm puncte și să umplem golurile cu lucruri pe care deja le cunoaștem.

Cum funcționează creierul când repetăm aceleași greșeli

În cele din urmă, creierul nostru este leneș și este nevoie de mult efort cognitiv pentru a schimba scenariul și aceste comenzi rapide pe care le-am construit deja. Astfel, avem mai multe șanse să facem aceleași greșeli, să avem aceleași comportamente și acțiuni, chiar și atunci când suntem conștienți că le repetăm.

Aceasta se numește părtinire de confirmare – tendința noastră de a confirma ceea ce credem deja, mai degrabă decât de a ne schimba mentalitatea pentru a încorpora informații și idei noi. Uneori rămânem cu anumite modele de comportament și ne repetăm greșelile din cauza unui „efect de ego” care ne obligă să rămânem cu convingerile noastre existente. Este probabil să alegem în mod selectiv structurile informaționale și feedback-ul care ne ajută să ne protejăm ego-urile.

Chiar și atunci când gândim cu atenție și încet, creierul nostru are o părtinire față de informațiile și șabloanele pe care le-am folosit în trecut, indiferent dacă acestea au dus la erori. Aceasta se numește părtinire de familiaritate.

Totuși, putem învăța din greșeli. Într-un experiment, maimuțele și oamenii au trebuit să urmărească punctele zgomotoase și în mișcare pe un ecran și să judece direcția lor netă de mișcare. Cercetătorii au descoperit că ambele au încetinit după o eroare. Cu cât eroarea este mai mare, cu atât încetinește mai mult după eroare, arătând că au fost acumulate mai multe informații.

Cu toate acestea, calitatea acestor informații a fost scăzută. Comenzile noastre rapide cognitive ne pot obliga să suprascriem orice informație nouă care ar putea ajuta la prevenirea greșelilor repetate.

De fapt, dacă facem greșeli în timp ce îndeplinim o anumită sarcină, „disturbirea de frecvență” ne face probabil să le repetăm ori de câte ori facem sarcina din nou. Simplist vorbind, creierul nostru începe să presupună că erorile pe care le-am făcut anterior sunt modalitatea corectă de a îndeplini o sarcină – creând o „căi greșeală” obișnuită.

Controlul cognitiv

Avem o abilitate mentală care poate trece peste scurtăturile euristice, cunoscute sub numele de „control cognitiv”. Există câteva studii recente în neuroștiință cu șoareci care ne oferă o idee mai bună despre ce părți ale creierului nostru sunt implicate în asta.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, două regiuni ale creierului cu „neuroni de monitorizare a erorilor proprii” – celule cerebrale care monitorizează erorile. Aceste zone se află în cortexul frontal și par să facă parte dintr-o secvență de pași de procesare – de la reorientare la învățare din greșelile noastre.

Citește și

• Ploaia de meteoriți Lyrid va atinge apogeul la primele ore ale dimineții de duminică. Unde poate fi urmărită
• Conturi false, haos și puține înscrieri noi pe platformă: prima zi cu noile politici pentru Twitter Blue a fost dezordonată
• Donald Trump numește Florida un „loc grozav”, la câteva ore după ce campania sa o ironizează ca fiind unul dintre „cele mai proaste state”